De ce îmi dreg vocea întruna?

Fiecare dintre noi a simțit nevoia să-și dreagă vocea dintr-un motiv sau altul, fie în cadrul unui contex social, fie dintr-o necesitate psihologică sau fiziologică. Însă, dacă atunci când îți dregi vocea cu sonoritate poți capta atenția sau poți face o aluzie subtilă, în momentul în care simți o nevoie acută să-ți dregi vocea pentru a-ți curăța gâtul și gestul devine un obicei frecvent, situația poate fi cu adevărat neplăcută.

Necesitatea de a-ți drege vocea este considerată un simptom ce poate avea o serie de afecțiuni drept factor declanșator. În plus, continuarea acestui obicei pe o perioadă mai lungă de timp poate irita corzile vocale.

De fapt, este un cerc vicios: dresul vocii irită corzile vocale, continuarea gestului declanșează secreția unui mucus ce are rolul de a le proteja, iar când simți secreția respectivă în gât apare nevoia de a-l curăța dregându-ți vocea. În cele din urmă, dacă obiceiul continuă mai mult de trei luni, se poate ajunge la modificarea structurii corzilor vocale și a sonorității vocii. (1, 2, 4)

De foarte multe ori însă, dresul vocii este mai mult un obicei, decât o necesitate și cei care se alertează prima dată sunt persoanele apropiate celui în cauză, iritate sau îngrijorate de acest obicei zgomotos. (2, 5)

De ce simt nevoia să-mi dreg vocea întruna?

Reflux gastric

Refluxul laringofaringian sau laringita acidă apare atunci când conținutul stomacului – acid sau nu – migrează până în regiunea gâtului și produce iritație. Cei mai mulți dintre cei afectați pot să nici nu fie conștienți de prezența bolii, pentru că sunt absente simptomele obișnuite ale refluxului: arsuri la stomac, indigestie sau greață.

Chiar și un singur episod de reflux poate afecta corzile vocale și larigele pentru câteva zile, timp în care persoana afectată simte frecvent nevoia de a-și drege vocea.

Tratamentul este cel tipic pentru reflux, doar că vindecarea se face mai lent. Alte măsuri care pot ajuta sunt:

• evitarea consumului de cafea și alcool
• evitarea alimentelor picante, acide sau grase
• în pat, poziția capului trebuie să fie cu cel puțin 30 de grade mai ridicată decât restul corpului
• consumul de alimente și băuturi se face cu cel puțin 3 ore înainte de a sta în poziția întins

Un studiu publicat în revista JAMA în anul 2017 a concluzionat că o dietă mediteraneeană ar putea fi la fel de eficientă ca medicamentele pentru tratarea refluxului laringofaringian.

Scurgerea secrețiilor postnazale

Din diverse cauze – sinuzită, alergii, temperatura scăzută, sarcină, aer uscat, infecții virale – secrețiile nazale pot migra prin spatele nasului, acumulându-se în gât. Aceste secreții postnazale pot produce durere și/sau senzație de mâncărime în gât, stări de greață, tuse nocturnă, respirație urât mirositoare. Uneori, secrețiile pot fi vizualizate la inspecția gâtului.

Tratamentul simptomelor variază în funcție de cauză. Alte abordări pot include folosirea decongestionantelor nazale, tratamentul cu antihistaminice, curățarea nasului cu soluții saline, menținerea unui ninel optim de hidratare, consumul de băuturi calde.

Diverticul Zenker

Aceasta este o cauză mai rară pentru apariția necesității de a-ți drege vocea și constă într-o anomalie anatomică. Diverticulul Zenker este o dilatație sub forma unui săculeț a esofagului, care poate reține alimente și mucus. Tratamentul este chirurgical.

Tic motor cronic/Sindrom Tourette

Dresul vocii poate face parte din categoria ticurilor motorii cronice, acele mișcări sau producții de sunete repetitive, necontrolate. Apar de obicei în adolescență și persistă câțiva ani. Manifestările pot include grimase faciale, clipit, strângerea umerilor, mișcări bruște de picioare sau mâini, gemete și mormăituri.

Sindromul Tourette este o tulburare neurologică ce se manifestă atât prin ticuri fizice, cât și izbucniri vocale necontrolate.

Tratamentul acestor două tulburări constă în psihoterapie și medicație.

Tulburări neuropsihiatrice autoimune pediatrice asociate cu infecțiile streptococice (PANDAS)

Această denumire cuprinde o serie de manifestări survenite la copil în urma unei infecții cu Streptococcus în gât. Simptomele includ ticuri motorii și verbale, precum și obsesii, compulsii, deficit de atenție, iritabilitate, atacuri de panică.

Tratamentul include terapie psihică și medicație.

Alergii alimentare

Alergia la anumite alimente poate irita mucoasa din gât și declanșa secreția excesivă de mucus, ceea ce determină persoana afectată să simtă nevoia de a-și drege vocea. Alimentele incriminate cel mai frecvent sunt produsele lactate, dar și oul, grâul, soia, sau orezul pot cauza alergie. Tratamentul constă în evitarea alimentului respectiv.

Efecte adverse ale medicamentelor

Unele medicamente pentru hipertensiune (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei - IECA și blocanți ai receptorilor de angiotensină – BRA) au ca efect secundat senzația de gâdilire în gât ce determină pacientul să tușească sau să-și dreagă vocea. Se recomandă consultul cardiologului în vederea schimbării medicației cu un beta-blocante sau calciu-blocante - BCCa.

Obișnuință comportamentală

Poate totul a început atunci când ai avut o răceală și ai simțit nevoia de a-ți drege vocea pentru a curăța gâtul de mucus. Sau ești o persoană mai timidă și dresul vocii îți oferă un scurt răgaz pentru a începe o conversație sau a reformula în gând o idee înainte de a o enunța. Oricare ar fi motivul, dresul vocii poate deveni, în timp, un „sprijin psihologic”, o obișnuința fără fundament fiziologic. (1, 3)

Cum pot scăpa de nevoia să-mi dreg vocea?

Hidratare și lubrifiere locală

Inhalațiile de aburi și menținerea unui aport optim de apă pot ajuta sla diluarea mucusului din gat, doar să nu adaugi mentol sau alte substanțe în apa pentru inhalații.

Conștientizarea obiceiului și încercarea de a renunța

Te poți obișnui foarte repede să-ți dregi vocea frecvent, fără ca măcar să-ți dai seama. Dar poți conștientiza acest obicei dacă monitorizezi de câte ori îți dregi vocea zilnic sau în decursul unei ore. Poți poți chiar ruga pe cineva să facă asta pentru tine.

Apoi, dacă este doar un obicei, încearcă să o faci cât mai rar, micșorând frecvența dresului vocii.

Găsirea unor alternative în momentul în care simți că trebuie să-ți dregi vocea

• bea o înghițitură mică de apă
• înghite de două ori
• cască și înghite
• suge o bomboană fără zahăr
• încearcă să „murmuri” ușor apoi înghite
• oftează, apoi înghite
• tușește ușor

(2, 4, 5)