Datele obținute de la smartwatch-uri oferă informații esențiale despre simptomele persistente post-COVID

Un nou studiu realizat în Germania, bazat pe date colectate prin aplicația Corona Data Donation App (CDA), arată că dispozitivele purtabile precum smartwatch-urile și trackerele de fitness pot oferi indicii valoroase despre simptomele persistente ale infecției cu SARS-CoV-2. Studiul a fost publicat în npj Digital Medicine și implică cercetători de la Complexity Science Hub și Universitatea de Medicină din Viena.

Între aprilie 2020 și decembrie 2022, peste 535.000 de persoane au descărcat aplicația CDA, iar peste 120.000 au permis colectarea zilnică a datelor despre ritmul cardiac de repaus și activitatea fizică. Aceste date au fost analizate pentru a înțelege modul în care infecția COVID-19 afectează fiziologia și recuperarea individuală pe termen lung.

Metodologie

Cercetătorii au împărțit datele în patru faze temporale:

• Perioada de dinaintea infecției
• Faza acută (0–4 săptămâni după testul pozitiv)
• Faza subacută (5–12 săptămâni)
• Faza post-acută (peste 12 săptămâni)

Participanții au completat și chestionare regulate despre simptomele resimțite și testele efectuate, oferind un context subiectiv valoros în paralel cu datele obiective furnizate de ceasuri.

Rezultate principale

Persoanele care au dezvoltat simptome persistente după infecție au prezentat diferențe semnificative față de cei care s-au recuperat complet:

• Înainte de infectare, persoanele cu simptome persistente aveau un ritm cardiac de repaus mai ridicat cu 2,37 bătăi/minut.
• Acestea făceau, în medie, doar 5.075 pași pe zi – cu aproximativ 3.030 mai puțini decât cei fără simptome persistente.
• După infectare, au avut o fază prelungită de bradicardie (scăderea ritmului cardiac), care a durat până la 18 zile.

Cu toate acestea, în ambele grupuri, atât ritmul cardiac, cât și nivelul de activitate au revenit la valorile de dinaintea infecției, chiar dacă unele simptome au persistat.

Simptome persistente identificate

Dintre cele 11 simptome analizate, doar două au persistat frecvent după faza acută:

• Oboseala (raportată de 10,4% dintre pacienți)
• Dificultățile de respirație (raportate de 2,6%)
• 1,8% dintre pacienți au prezentat ambele simptome

Alte simptome frecvente în faza acută, precum febra, tusea sau cefaleea, nu au fost prezente pe termen lung.

Interpretare și implicații

Aceste rezultate sugerează că nivelul mai scăzut de activitate fizică și ritmul cardiac crescut înainte de infectare ar putea fi corelate cu apariția simptomelor persistente. Totuși, autorii subliniază că acești factori nu sunt cauze directe, ci mai degrabă indicatori de risc, care necesită monitorizare suplimentară.

Importanța datelor colectate de la dispozitive purtabile constă în capacitatea acestora de a înregistra continuu și obiectiv modificări fiziologice, oferind un instrument valoros pentru medicina personalizată.

Limitări ale studiului

• Bărbații sunt suprarereprezentați în eșantion
• Persoanele sub 18 ani și cele peste 65 de ani, considerate grupe de risc, sunt insuficient reprezentate
• Participanții care folosesc dispozitive de tip smartwatch pot fi mai conștienți de sănătate decât populația generală

Concluzii

Studiul demonstrează potențialul semnificativ al tehnologiei purtabile în înțelegerea simptomelor post-COVID. Monitorizarea continuă a ritmului cardiac și a activității fizice ar putea deveni parte din strategiile de identificare timpurie și gestionare a COVID-19 prelungit.