Creșterile tranzitorii ale tensiunii arteriale, asociate cu o regiune a creierului responsabilă cu învățarea
©
Autor: Domșa Dariana
Creșterile minore zilnice ale tensiunii arteriale din cauza factorilor de stres comuni pot fi legate de o zonă a creierului care controlează abilitățile motorii conștiente și învățate. Descoperirea, realizată de cercetătorii de la Universitatea din Göteborg, ar putea ajuta oamenii de știință să prevină în viitor hipertensiunea arterială.
La aproximativ jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială persistentă (TA), nu există o cauză cunoscută pentru creșterile persistente ale tensiunii. O ipoteză plauzibilă spune că hipertensiunea arterială ar putea fi rezultatul unei perioade lungi cu multe vârfuri de TA. Sute sau mii de evenimente de micro-stres pot avea loc zilnic, rezultatul fiind o creștere pe termen scurt a tensiunii arteriale.
Un grup de cercetare de la Universitatea din Göteborg investighează modul în care evenimentele de micro-stres afectează semnalele nervoase către mușchi și fluxul de sânge în vasele lor (vascularizarea musculară). Pentru studiu, au fost examinați 20 de bărbați cu vârsta cuprinsă între 19 și 45 de ani. Experimentul a presupus declanșarea unui răspuns în sistemul nervos cu șocuri electrice neașteptate care emulează stimulii bruște și/sau stresanți la care oamenii sunt expuși zilnic.
Cercetătorii au combinat două metode de măsurare: o tehnică tradițională de cercetare numită microneurografie, în care electrozi cu ac foarte subțiri sunt utilizați pentru a sonda semnalizarea în fibrele nervoase, direcționată către patul vaselor de sânge ale mușchilor și o tehnică modernă de imagistică a creierului, cunoscută sub numele de magnetoencefalografie (MEG).
Pentru prima dată, cercetătorii pot lega susceptibilitatea crescută la micro-stres de un semnal de tip reflex din creier. Zona creierului („zona rolandică”) care activează semnalul controlează mai multe funcții ale creierului conștient. Constatarea îi face pe cercetători să se întrebe dacă vârfurile de tensiune arterială pot fi învățate și, prin urmare, ar putea fi, de asemenea, eliminate cu antrenament.
sursa: Science Daily
foto: www.gu.se/en/news
La aproximativ jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială persistentă (TA), nu există o cauză cunoscută pentru creșterile persistente ale tensiunii. O ipoteză plauzibilă spune că hipertensiunea arterială ar putea fi rezultatul unei perioade lungi cu multe vârfuri de TA. Sute sau mii de evenimente de micro-stres pot avea loc zilnic, rezultatul fiind o creștere pe termen scurt a tensiunii arteriale.
Un grup de cercetare de la Universitatea din Göteborg investighează modul în care evenimentele de micro-stres afectează semnalele nervoase către mușchi și fluxul de sânge în vasele lor (vascularizarea musculară). Pentru studiu, au fost examinați 20 de bărbați cu vârsta cuprinsă între 19 și 45 de ani. Experimentul a presupus declanșarea unui răspuns în sistemul nervos cu șocuri electrice neașteptate care emulează stimulii bruște și/sau stresanți la care oamenii sunt expuși zilnic.
Cercetătorii au combinat două metode de măsurare: o tehnică tradițională de cercetare numită microneurografie, în care electrozi cu ac foarte subțiri sunt utilizați pentru a sonda semnalizarea în fibrele nervoase, direcționată către patul vaselor de sânge ale mușchilor și o tehnică modernă de imagistică a creierului, cunoscută sub numele de magnetoencefalografie (MEG).
Pentru prima dată, cercetătorii pot lega susceptibilitatea crescută la micro-stres de un semnal de tip reflex din creier. Zona creierului („zona rolandică”) care activează semnalul controlează mai multe funcții ale creierului conștient. Constatarea îi face pe cercetători să se întrebe dacă vârfurile de tensiune arterială pot fi învățate și, prin urmare, ar putea fi, de asemenea, eliminate cu antrenament.
sursa: Science Daily
foto: www.gu.se/en/news
Data actualizare: 17-02-2022 | creare: 17-02-2022 | Vizite: 391
Bibliografie
Transient BP spikes coupled to learning in brain, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/02/220214111815.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Bolile de inimă sunt mai frecvente la femeile cu oase fragile și subțiri, sugerează un nou studiu
- Care este legătura între spălatul pe dinți și riscul de boli cardiovasculare
- Riscurile de a dezvolta o boală cardiovasculară acută scad atunci când sănătatea inimii este restabilită
- Activitatea fizică nu poate anula riscul cardiovascular asociat cu băuturile îndulcite cu zahăr
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Hipertensiunea intracraniana
- Hipertensiunea pulmonara
- Hipertensiunea portala
- Hipertensiunea arteriala (HTA)
- Hipertensiunea indusa de sarcina - Preeclampsia si eclampsia
- Boala cardiaca hipertensiva
- Hipertensiunea arteriala la copil
- Hipertensiunea de halat alb (sindromul de halat alb)
- Inhibitorii enzimei de conversie (IECA)
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Nebunie, tulburari neurovegetative sau ce sa fie?
- Mai multe afectiuni: hipertensiune arteriala, diabet zaharat si probleme renale
- Un simptom ciudat: ma trezesc dimineata speriata si mi se ridica tensiunea
- Hipertensiune si colesterol marit
- Hipertensiune
- Aspenter in sarcina 26 saptamani
- Cardiologie
- Prestarium de 5 mg la 47 de ani recomandat pentru hipertensiune.
- Rog opinii