Ce indicii oferă localizarea durerii de cap

©

Autor:

Ce indicii oferă localizarea durerii de cap

Durerea de cap sau cefaleea este o afecțiune frecvent întâlnită în populație, având diverse etiologii. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , la nivel mondial, aproximativ o jumătate din adulți acuză cefalee cel puțin o dată pe an. Cefaleea este o cauza majoră de absenteism de la școală sau locul de muncă, putând determina chiar la anxietate și depresie. (1, 2)

Majoritatea tipurilor de cefalee apar în nervii senzitivi ai mușchilor și vaselor de sânge care înconjoară capul, gâtul și fața. Ele pot fi declanșate de numeroși factori, printre care stres, alergeni, deshidratare, tensiune musculară sau lipsa somnului. (3)

În funcție de localizarea durerii de cap, cefaleea este împărțită în mai multe tipuri:


1. Cefaleea de tensiune

Cefaleea de tensiune este cel mai comun tip de cefalee primară. La nivel global, procentajul de persoane afectate este de 46-78%. Debutul este în adolescență. Ea apare în mod tipic mai târziu în timpul zilei și durează cel puțin jumătate de oră. Etiologia exactă nu este cunoscută dar pare să fie declanșată de stres emoțional, depresie, anxietate, săritul meselor, consumul de alcool sau de privarea de somn. În general, durerea este de intensitate ușoară spre moderată, nepulsatilă, bilaterală, se agravează în timpul activităților obișnuite, precum urcatul scărilor sau aplecat, și răspunde la medicamentele fără prescripție medicală. (1, 2, 3, 4)


Printre simptomele care apar se numără:

  • Senzație de presiune sau constricție în ambele hemisfere
  • Durere surdă, nepulsatilă în spatele gâtului și ochilor, la nivelul frunții și obrajilor sau la nivelul întregului cap
  • Senzație de constricție la nivelul gâtului, umerilor și mandibulei
  • Tulburări de somn și concentrare, iritabilitate, dureri musculare (3)

 

Se recomandă ca tratamentul să fie inițiat cât mai devreme, când simptomatologia este ușoară. Strategia terapeutică include:

  • Odihnă
  • Plasarea unei pungi de gheață la nivelul capului
  • Administrarea de acetaminofen, ibuprofen, naproxen
  • Administarea de aspirină, miorelaxante, antidepresive
  • Psihoterapie
  • Utilizarea temporară a unor analgezice mai puternice, dacă durerea nu se remite (4)

Prevenția cefaleei de tensiune presupune măsuri precum evitarea stresului, practicarea unor tehnici de relaxare sau administrare de antidepresive. (4)


2. migrena

Migrena este al doilea cel mai comun tip de cefalee. Durerea din migrenă este de intensitate moderată până la severă, pulsatilă, unilaterală, acompaniată de greață și vărsătură, disconfort sau durere abdominală, sensibilitate la lumină, zgomote sau mirosuri. Atacurile migrenoase pot dura ore, chiar zile. (1, 3)


Migrena are mai multe faze distincte:

  • Faza prodromală

Faza prodromală este faza inițială a migrenei, putând dura de la câteva ore la câteva zile. De obicei, această fază precede apariția cefaleei cu 1-2 zile. Printre simptome se numără fatigabilitate, iritabilitate, senzație crescută de foame, sensibilitate la lumina sau sunete, creșterea necesității de a urina, dificultăți de vorbire sau citire. (3)

  • Aura

Aura apare chiar înaintea debutului cefaleei și constă din tulburări senzitive, vizuale și motorii. Tulburările senzitive includ furnicături într-unul dintre membre sau amorțeală la nivelul unui braț. Tulburările vizuale se referă la pierderea temporară a vederii și halucinații vizuale. Această fază poate include și tulburări de vorbire sau slăbiciune musculară generalizată. (3)

  • Cefaleea

Cefaleea durează între 4 și 72 de ore, caracterizându-se prin durere unilaterală sau bilaterală. Ea poate fi însoțită de greață, vărsătură, fotosensibilitate, fatigabilitate, anxietate, depresie, durere sau rigiditate cervicală, insomnie. (3)

  • Faza de rezoluție

Faza de rezoluție apare la 80% dintre persoanele cu migrenă. În timpul acestei faze, durerea scade, fiind înlocuită frecvent de fatigabilitate, iritabilitate, fotosensibilitate, tulburări de concentrare și confuzie. (3)

 

Printre cauzele migrenei se numără expunerea la anumite sunete, mirosuri sau lumini, schimbările de temperatură, anxietatea, stresul, fumatul, variațiile hormonale și ale serotoninei, deshidratarea, săritul peste mese, consumul anumitor alimente, precum ciocolată, brânzeturi maturate sau cărnuri procesate, lipsa unui somn adecvat. (2, 3)


Tratamentul variază în funcție de frecvența și severitatea episoadelor migrenoase, precum și a altor simptome asociate. El include medicamente analgezice sau care previn apariția mirgrenei. (3)


3. Cefaleea de tip cluster

Cefaleea de tip cluster reprezintă cel mai sever și mai rar tip de cefalee, caracterizându-se prin apariția foarte bruscă a durerii. Afectând sub 1 din 1000 adulți, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, ea apare mai frecvent la femeile în jurul vârstei de 20 de ani. Cefaleea tip cluster survine în pusee, de obicei primăvara și toamna. În perioada simptomatică, durerea apare de 1 până la 8 ori pe zi, putând dura până de la 2 săptămâni până la 3 luni. După această fază, cefaleea dispare complet timp de luni sau ani de zile, revenind ulterior. Durerea este intensă, cu caracter de arsură sau junghi. Localizarea este în spatele unuia dintre ochi, periocular sau la nivelul unei hemisfere cerebrale (durere unilaterală). (1, 2, 3)


Pe lângă cefalee, mai poate apărea:

  • Stare de neliniște
  • Transpirație la nivel facial
  • Apariția de partea hemisferei afectate a unui ochi roșu, înlăcrimat
  • Constricție pupilară de partea afectată
  • Ptoză sau edem palpebral de partea afectată
  • Congestie nazală
  • Înroșire sau senzație de cald la nivelul feței
  • Edem palpebral unilateral sau bilateral (2, 3)


Cauza apariției cefaleei tip cluster este necunoscută dar este posibil să se datoreze unei anomalii la nivelul hipotalamusului. Alte cauze ar putea fi administrarea de nitroglicerină sau fumatul. (2, 3)
Tratamentul urmărește oprirea sau reducerea intensității durerii și prevenirea episoadelor viitoare. Măsurile inițiale de tratament includ oxigenoterapie pe mască și administrare de analgezice intravenos. Ulterior, pentru prevenirea recurenței cefaleei, se pot administra blocante ale canalelor de calciu, corticosteroizi și injecții care realizează blocadă nervoasă. (3)


4. Cefaleea posttraumatică

Cefaleea posttraumatică este un tip de cefalee secundară care apare în urma unui traumatism cerebral. Ea este cel mai frecvent întâlnit simptom în faza acută a unei leziuni cerebrale traumatice. De obicei, apare la 7 zile de la accident. Intensitatea variază de la ușoară până la moderată, având caracter surd sau de presiune. Cel mai des apare la nivelul tâmplelor, frunții și gâtului.

 

Mai puțin întâlnit, ea se poate localiza și în spatele capului (zona occipitală), în vârful capului (zona parietală) sau periocular. Cefaleea poate fi însoțită de greață, vărsătură, fotosensibilitate, anxietate, tulburări de gândire, concentrare și memorie, depresie, iritabilitate, incontinență urinară, confuzie, insomnie.

 

Potrivit mai multor studii, acest tip de cefalee se remite în aproximativ 3 luni. Totuși, în 18-65% dintre cazuri, poate persista, purtând denumirea de cefalee posttraumatică persistentă. Cauza nu este pe deplin înțeleasă dar se poate datora eliberării anumitor substanțe chimice sau edemului structurilor cerebrale. Tratamentul depinde de tipul cefaleei și include medicamente analgezice sau antiinflamatoare. (2, 5)


5. Cefaleea prin abuz de medicamente

Cefaleea prin abuz de medicamente afectează până la 5% dintre persoane, datorându-se unui consum în exces de analgezice împotriva cefaleei. (1)
Printre aceste medicamente se numără aspirina, acetaminofenul, antiinflamatoarele non-steroidiene, precum ibuprofen și naproxen, sedativele, codeina, narcoticele, opiaceele, triptanii, medicamentele pe baza de ergotamină.
Cefaleea prin abuz de medicamente apare la persoanele cu migrenă care au luat opioide mai mult de 8 zile într-o lună și antiinflamatoare non-steroidiene sau triptani, mai mult de 10 zile într-o lună. Ea se poate localiza oriunde la nivelul capului. (6)


Semnele acestui tip de cefalee includ:

  • Creșterea recurenței episoadelor de cefalee
  • Creșterea numărului de zile în care apare cefaleea
  • Exacerbarea durerii dimineața
  • Remiterea durerii în primele momente de după administrarea de analgezice, cu revenirea ei ulterior, când efectul medicamentelor trece
  • Caracter surd, asemănător cefaleei de tensiune sau mai intens, asemănător migrenei (1, 6)


Simptomele asociate cefaleei includ greață, durere cervicală, iritabilitate, calitate scăzută a somnului, depresie, anxietate, slăbiciune, congestie nazală, tulburări de concentrare și de memorie. (6)
Riscul este mai pare la persoanele cu cefalee primară, spre exemplu migrenă, cefalee tip cluster sau cefalee de tensiune. Cefaleea prin abuz de medicamente este mai frecvent întâlnită la vârsta mijlocie, apărând de 3 ori mai des la femei decât la bărbați. (6)


Tratamentul constă în oprirea medicamentelor consumate în exces. Deși există posibilitatea ca după întreruperea medicației să apară simptome precum greață, vărsături, constipație, insomnie și neliniște, cefaleea se va ameliora ulterior. Se vor introduce în tratament noi medicamente împotriva cefaleei, administrate nu mai mult de 2 ori pe săptămână și mai puțin de 10 zile pe lună. Alte metode care pot ajuta sunt consilierea psihologică, fizioterapia, terapia feedback, meditația, respirația diafragmatică și terapiile de relaxare. (6)

6. Cefaleea sinusală

Cefaleea sinusală apare în urma unei infecții sinusale, care determină edem și presiune la nivelul sinusurilor. Sinusurile sunt cavități umplute cu aer aflate în spatele nasului și ochilor. Atunci când devin inflamate, are loc acumulare de mucus iar presiunea crește, cu apariția durerii. Intensitatea cefaleei variază de la surdă până la severă iar localizarea este deasupra cavității nazale, la nivelul frunții și al obrajilor.

Durerea este exacerbată de înclinarea în față a capului, mișcările bruște, clinostatism și expunerea la schimbări bruște de temperatură. Ea poate fi acompaniată de congestie nazală, fatigabilitate, febră, durere în gât, durere la nivelul dinților superiori.

Tratamentul include antibiotice, decongestionante nazale sau drenaj chirurgical. (1, 3, 4)


Data actualizare: 27-12-2021 | creare: 27-12-2021 | Vizite: 1178
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • De ce apar durerile de cap (migrenele)?
  • Un tratament inovator pentru migrenele cronice
  • Există o asociere între migrene și fluctuațiile estrogenului?
  •