Combaterea vertijului
Autor: Dr. Ovidiu Vîlceanu
Vertijul (sau ameţeala) este un simptom care constă în impresia subiectivă de deplasare sau de rotaţie fie a corpului, fie a mediului înconjurător faţă de corp, însoţită de tulburări de echilibru. Deşi multe persoane cred că ameţeala se datorează frecvent unei afecţiuni cardiovasculare, aceasta se întâmplă rareori - cea mai des întâlnită cauză a vertijului fiind spondiloza cervicală (reumatismul degenerativ al coloanei vertebrale). În continuare vă vom propune unele modalităţi practice de prevenire şi combatere a vertijului.
1. Hidrataţi-vă corect. Consumul de lichide, în cantitate de minim 2 litri zilnic, preferabil apă plată, asigură un volum adecvat al sângelui circulant şi previne variaţiile tensiunii arteriale şi ale debitului sanguin cerebral. De asemenea, hidratarea suficientă ajută la contracararea ameţelii care s-ar putea datora unui tratament antihipertensiv prea agresiv.
2. Nu vă ridicaţi brusc. Când vă daţi jos din pat, mai ales după ce aţi dormit, rămâneţi câteva secunde în şezut pe marginea patului, apoi eventual încă puţin în picioare lângă pat, înainte de a porni. Îndeosebi persoanelor vârstnice le este necesar acest răgaz pentru a permite sistemului circulator reglarea tensiunii arteriale în noua poziţie.
3. Nu vă aplecaţi cu capul în jos. Acest gest ar putea declanşa sau accentua vertijul, prin perturbarea funcţionării normale a sistemului vestibular (responsabil de menţinerea echilibrului), ai cărui receptori se află în urechea internă. Când e nevoie să luaţi ceva de pe podea, e preferabil să vă lăsaţi în jos flectând genunchii în loc să vă aplecaţi, şi să aveţi grijă să aveţi în tot acest timp capul situat deasupra corpului şi orientat în poziţie verticală.
4. Luaţi măsurile necesare prevenirii sau combaterii spondilozei cervicale, despre care am precizat că este cea mai frecventă cauză a ameţelii. Evitaţi mişcările ample sau rapide de ale capului, mai ales rotaţia sa, şi feriţi-vă de expunerea la curenţi de aer rece, oricât de cald ar fi, îndeosebi când aveţi ceafa transpirată. Odată vertijul instalat, combateţi-l apelând la masaj, fizioterapie locală, unguente antialgice sau antiinflamatorii; evitaţi totuşi administrarea pe cale sistemică (orală, injectabilă etc.) a antiinflamatoarelor, medicamente responsabile de unele reacţii adverse digestive sau cardiovasculare periculoase.
5. Fiţi precauţi la administrarea şi mai ales la creşterea dozelor medicamentelor antihipertensive. Un tratament antihipertensiv prea agresiv poate duce la scăderea bruscă a tensiunii arteriale sub valorile normale şi este o cauză de ameţeală mai des întâlnită decât hipertensiunea însăşi. De asemenea, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, de exemplu de la 180 la 110 - 120 mm Hg, datorită unui tratament prea puternic, conduce deseori la vertij şi este o cauză frecventă de abandonare a tratamentului antihipertensiv. De aceea, medicamentele antihipertensive trebuie administrate în doze mici la începutul tratamentului, care apoi pot fi crescute progresiv în funcţie de tensiunea arterială, permiţând organismului adaptarea lentă la noile valori tensionale.
6. Aceeaşi atenţie trebuie acordată medicamentelor şi mai ales asocierilor medicamentoase care pot conduce la apariţia ameţelii prin scăderea pulsului (frecvenţei bătăilor inimii) sub valorile normale - minimul admis fiind de 50 - 60 de bătăi pe minut.
7. Evitaţi expunerea la soare în zilele călduroase de vară, îndeosebi între orele 11 şi 18. Insolaţia şi deshidratarea produse de expunerea la soare se soldează deseori cu apariţia vertijului, mai ales la persoanele vârstnice.
8. Asiguraţi-vă că nu suferiţi de tulburări de vedere sau că acestea sunt adecvat corectate prin purtarea unor ochelari potriviţi.
9. Dacă vertijul se datorează răului de maşină, staţi în partea din faţă a vehiculului, fixând privirea asupra peisajului. Răul de maşină apare mai ales când circulaţi cu viteze mari.
10. Evitaţi ascensiunea sau coborârea bruscă (de exemplu liftul, telefericul).
1. Hidrataţi-vă corect. Consumul de lichide, în cantitate de minim 2 litri zilnic, preferabil apă plată, asigură un volum adecvat al sângelui circulant şi previne variaţiile tensiunii arteriale şi ale debitului sanguin cerebral. De asemenea, hidratarea suficientă ajută la contracararea ameţelii care s-ar putea datora unui tratament antihipertensiv prea agresiv.
2. Nu vă ridicaţi brusc. Când vă daţi jos din pat, mai ales după ce aţi dormit, rămâneţi câteva secunde în şezut pe marginea patului, apoi eventual încă puţin în picioare lângă pat, înainte de a porni. Îndeosebi persoanelor vârstnice le este necesar acest răgaz pentru a permite sistemului circulator reglarea tensiunii arteriale în noua poziţie.
3. Nu vă aplecaţi cu capul în jos. Acest gest ar putea declanşa sau accentua vertijul, prin perturbarea funcţionării normale a sistemului vestibular (responsabil de menţinerea echilibrului), ai cărui receptori se află în urechea internă. Când e nevoie să luaţi ceva de pe podea, e preferabil să vă lăsaţi în jos flectând genunchii în loc să vă aplecaţi, şi să aveţi grijă să aveţi în tot acest timp capul situat deasupra corpului şi orientat în poziţie verticală.
4. Luaţi măsurile necesare prevenirii sau combaterii spondilozei cervicale, despre care am precizat că este cea mai frecventă cauză a ameţelii. Evitaţi mişcările ample sau rapide de ale capului, mai ales rotaţia sa, şi feriţi-vă de expunerea la curenţi de aer rece, oricât de cald ar fi, îndeosebi când aveţi ceafa transpirată. Odată vertijul instalat, combateţi-l apelând la masaj, fizioterapie locală, unguente antialgice sau antiinflamatorii; evitaţi totuşi administrarea pe cale sistemică (orală, injectabilă etc.) a antiinflamatoarelor, medicamente responsabile de unele reacţii adverse digestive sau cardiovasculare periculoase.
5. Fiţi precauţi la administrarea şi mai ales la creşterea dozelor medicamentelor antihipertensive. Un tratament antihipertensiv prea agresiv poate duce la scăderea bruscă a tensiunii arteriale sub valorile normale şi este o cauză de ameţeală mai des întâlnită decât hipertensiunea însăşi. De asemenea, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, de exemplu de la 180 la 110 - 120 mm Hg, datorită unui tratament prea puternic, conduce deseori la vertij şi este o cauză frecventă de abandonare a tratamentului antihipertensiv. De aceea, medicamentele antihipertensive trebuie administrate în doze mici la începutul tratamentului, care apoi pot fi crescute progresiv în funcţie de tensiunea arterială, permiţând organismului adaptarea lentă la noile valori tensionale.
6. Aceeaşi atenţie trebuie acordată medicamentelor şi mai ales asocierilor medicamentoase care pot conduce la apariţia ameţelii prin scăderea pulsului (frecvenţei bătăilor inimii) sub valorile normale - minimul admis fiind de 50 - 60 de bătăi pe minut.
7. Evitaţi expunerea la soare în zilele călduroase de vară, îndeosebi între orele 11 şi 18. Insolaţia şi deshidratarea produse de expunerea la soare se soldează deseori cu apariţia vertijului, mai ales la persoanele vârstnice.
8. Asiguraţi-vă că nu suferiţi de tulburări de vedere sau că acestea sunt adecvat corectate prin purtarea unor ochelari potriviţi.
9. Dacă vertijul se datorează răului de maşină, staţi în partea din faţă a vehiculului, fixând privirea asupra peisajului. Răul de maşină apare mai ales când circulaţi cu viteze mari.
10. Evitaţi ascensiunea sau coborârea bruscă (de exemplu liftul, telefericul).