Cabinetul de logopedie Alexia ofera servicii de specialitate in Psihologie clinica-interventii specifice pentru persoane cu nevoi speciale.
ROmedic Cabinete medicale BUCURESTI Cabinete Psihoterapie Psihoterapie BUCURESTI

Frica functionala si frica disfunctionala

Frica functionala si frica disfunctionala
Autor: CABINET LOGOPEDIC ALEXIA

Frica functionala si frica disfunctionala
Cand frica declanseaza alarmele vitale, toate animalele functioneaza la fel (desigur, inclusiv 
noi oamenii). Ca fiinte umane suntem animale cu neocortex. Ce inseamna asta? Ca aveam 
aceeasi constitutie neurobiologica ca celelalte animale. Insa, natura a dezvoltat in fiinta 
umana, ca specie, cortexul cerebral, care noua fata de celelalte animale ne permite printre 
alte abilitati, autodomesticirea si reglarea impulsurilor primitive, instinctelor si emotiilor.
Frica nu este in sine o “emotie negativa”, ci poate fi functionala sau disfunctionala.
Frica functionala
Teama va fi un raspuns sanatos cand se supune unui semnal de alarma la ceva real, a carui 
amenintare nu suntem capabili(total sau partial) sa-i facem fata cu resursele de care 
dispunem.
Intr-o asemenea situatie, cele mai asertive atitudini pot fi evitarea, retragerea, linistirea sau 
cel putin actionarea cu prudenta lucida si inteligenta.
Intr-un mod sanatos este necesar sa ne respectam fricile functionale, deoarece o parte 
esentiala a unei lumi interne sanatoase este sa fim responsabili pentru grija de sine.
Auzirea alarmelor ne ajuta sa fim oameni mai integrati si sa facem alegeri mai bune.
Frica disfunctionala 
Desi exista frici functionale, majoritatea care contamineaza viata de zi cu zi, nu sunt. Frica 
disfunctionala se poate manifesta in diferite forme:
- un raspuns exagerat in fata unui stimul pe care l-am putea confrunta cu un cost emotional 
mai mic ( ex: teama inaintea examenelor, vorbitul in public, a sta singur, etc);
- un raspuns necorespunzator pentru tipul de stimul prezentat, care in mod normal ar fi 
neutru(ex: fobiile);
- un raspuns paradoxal, in care frica apare in fata a ceva care in mod normal ar trebui sa 
produca ceva placut: siguranta, bucurie, amuzament sau orice alta emotie placuta ( ex: 
experimentarea fricii in iubirea intima);
- un raspuns autoprovocat de situatii generate de propria imaginatie(ex: o mobilizare 
interna la “ceea ce s-ar putea intampla”);
- un raspuns masiv fara nici o cauza aparenta, care se declanseaza fiziologic, dincolo de orice 
cauza vizibila( ex: atacul de panica);
- o stare obisnuita care insoteste persoana zilnic fara nici o cauza curenta care o provoaca 
( reala sau imaginara) si fara a ajunge la extremul atacului de panica.
Cand relationam cu emotia de frica, este indispensabil, in munca cu propriile temeri si in 
suportul psihologic, sa invatam sa fim atenti la semnalele corpului atunci cand exista o frica 
care activeaza sistemul psihologic. De aceea, va propun sa fiti atenti in a observa care sunt 
propriile manifestari fiziologice ale fricii, cu ce senzatii se exprima in corp, si ce atitudini, 
actiuni adoptati. 
Iar, in caz de nevoie sa dam dovada de grija de sine si sa apelam la ajutor specializat

 
Programare