Articulatiile
©
Autor: Drăgulin Oana
Pentru a putea intelege subiectul prezentat, am ales o maniera de tip intrebare-raspuns. Sper ca intrebarile formulate de mine sa fie si cele pe care dumneavoastra doriti sa le stiti, iar raspunsurile sa fie satisfacatoare.
De studiul articulatiilor este responsabila artrologia/syndesmologia.
- din punct de vedere morofologic se disting urmatoarele tipuri de articulatii:
a) sinartroze –particularitatea acestui tip de articulatii este interpunerea unui tesut conjunctiv solid intre elementele osoase. In cadrul acestui tip se diferentiaza doua subtipuri: articulatii fibroase si articulatii cartilaginoase.
Exemple de articulatii fibroase: suturi (craniene), gomfoze, sindesmoze.
Exemple de articulatii cartilaginoase:sincondroze (articulatia dintre marginea sternului cu coastele), simfize (simfiza pubiana, simfiza mentoniera)
b) diartroze (cunoscute ca si articulatii sinoviale) – caracteristic acestora este separarea elementelor osoase prin intermediul unei cavitati.
- din punct de vedere functional
a) articulatii fixe : sinartrozele
b) articulatii mobile: diartrozele
c) articulatii cartilaginoase: amfiartroze
Clasificarea morfologica certifica existenta articulatiilor:
- simple (printr-o singura pereche de suprafete articulare)
- compuse (caracterizate prin mai multe perechi de suprafete articulare)
- complexe (se remarca prezenta discurilor articulare sau a meniscurilor)
Clasificarea in functie de numarul de axe in care se produce miscarea:
- uniaxiale
- biaxiale
- triaxiale
- poliaxiale
Un alt criteriu de clasificare al articulatiilor sinoviale este reprezentat de tipul suprafetelor articulare. In acest sens exista:
- suprafete plane (articulatia intercarpiana)
- suprafete sferoidale (articulatia scapulo-humerala)
- suprafete trohoide (articulatia radioulnara)
- suprafete selare (articulatia carpo-metacarpiana a degetului mare)
- suprafete elipsoidale/ condilare (articulatia metacarpo-falangiana)
- suprafete trohleare (articulatia cotului)
- suprafetele articulare. Suprafata articulara este locul unde oasele intra in contact. Aceasta este acoperita de cartilaj articular. De obicei cele doua suprafete articulare sunt congruente (una e corepsunzatoare celeilalte, se completeaza) .
- cartilajul articular. In majoritatea cazului, cartilajul care acopera suprafetele articulare este de tip hialin. Rolul acestui cartilaj este de a reduce frictiunea oaselor in timpul miscarii, contribuind la amorsarea socurilor. Caracteristicile cartilajului sunt in perfecta concordanta cu localizarea si rolul pe care il exercita: de exemplu grosimea acestuia variaza destul de mult in functie de fortele care actioneaza asupra articulatiei respective. Imobilizarea prelungita a unei articulatii are un efect nefavorabil asupra nutritiei cartilajului, care este avascular si depinde de nutritia prin difuziune. Efectele acestei situatii sunt reducerea mobilitatii articulare.
- capsula articulara. Are rolul de a separa articulatia de celelalte elemente din vecinatate, asigurand astfel homeostazia (prin homeostazie in sens general se intelege ansamblul de mecanisme de reglare care au ca efecte mentinerea unor constante dinamice ale mediului intern) . Capsula are in componenta sa 2 tipuri de membrane: membrana fibroasa si membrana sinoviala, aceasta din urma avand rolul de a secreta lichid sinovial care lubrifiaza fetele interne ale capsulei articulare cu scopul de a reduce frictiunea oaselor si de a absorbi socurile.
Membrana fibroasa (capsula fibroasa) este formata din tesut conjunctiv dens care se uneste cu periostul oaselor. Aceste fibre formeaza ligamentele care unesc oasele in cadrul articulatiilor. Caracteristice acestor ligamente sunt: rezistenta la tractiune si supletea.
- componente intra-articulare. Acestea sunte reprezentate de:
a) discuri articulare
b) meniscuri articulare
c) labrumuri
d) ligamente
a) Miscari simple:
- de alunecare
- de flexie
- de abductie
- de adductie
- de rotatie
b) Miscari complexe:
- pronatia (miscare de rotatie interna a antebratului)
- supinatia (rotirea palmei in sus)
- protractia (deplasarea unei parti a corpuilui spre anterior)
- opozitia (degetul mare atinge varfurile celorlalte degete de la aceeasi mana)
- circumductia (asocierea miscarilor simple)
Astfel exista:
a) Patologii congenitale (de la nastere)
- luxatia congenitala de sold
- redori articulare congenitale
- luxatii multiple congenitale
b) Patologii dobandite
- luxatii (dislocarea elementelor componente ale unei articulatii si a ligamentelor din vecinatate. Pot fi luxatii propriu-zise sau subluxatii
- entorse. Apar prin alungirea ligamentelor articulatiei si ligamentelor din vecinatate. ) . Destul de des se asociaza cu sinovite (inflamatie a membranei sinoviale), putand imbraca grade diferite de gravitate.
- afectiuni infectioase (produse de bacilul Koch: osteoartita TBC, produse de infectie stafilococica
- afectiuni inflamatorii : - poliartita reumatoida
- spondilita anchilopoetica
- guta
- artroze
In principiu, diagnosticul paraclinic vizat este cel imagistic si anume: radiografii, CT dar doar medicul care cunoaste toate datele problemei dumneavoastra poate stabili cu exactitate ce anume este necesar si potrivit cazului.
Sper ca acest articol v-a fost de ajutor si ca sistemul acesta de tip intrebare-raspuns sa va fi simplificat putin intelegerea articulatiilor, atat din punct de vedere al descrierii fiziologice cat si al celei patologice.
1. Ce este o articulatie?
O articulatie este ansamblul format din elemente care produc unirea a doua sau mai multe oase adiacente sau la distanta.De studiul articulatiilor este responsabila artrologia/syndesmologia.
2. Din ce este alcatuita o articulatie in principal?
Anatomic vorbind, constituentele unei articulatii sunt, in mare: partea osoasa, partile moi interosoase si adiacente osului3. Care este clasificarea generala a articulatiilor?
Clasificarea acestora se face tinand cont de anumite criterii. Astfel:- din punct de vedere morofologic se disting urmatoarele tipuri de articulatii:
a) sinartroze –particularitatea acestui tip de articulatii este interpunerea unui tesut conjunctiv solid intre elementele osoase. In cadrul acestui tip se diferentiaza doua subtipuri: articulatii fibroase si articulatii cartilaginoase.
Exemple de articulatii fibroase: suturi (craniene), gomfoze, sindesmoze.
Exemple de articulatii cartilaginoase:sincondroze (articulatia dintre marginea sternului cu coastele), simfize (simfiza pubiana, simfiza mentoniera)
b) diartroze (cunoscute ca si articulatii sinoviale) – caracteristic acestora este separarea elementelor osoase prin intermediul unei cavitati.
- din punct de vedere functional
a) articulatii fixe : sinartrozele
b) articulatii mobile: diartrozele
c) articulatii cartilaginoase: amfiartroze
4. Exista o clasificare a diartozelor? (articulatiilor sinoviale)
Sigur ca da. La fel ca si clasificarea generala a articulatiilor, cea a diartozelor se face in functie de anumite criterii.Clasificarea morfologica certifica existenta articulatiilor:
- simple (printr-o singura pereche de suprafete articulare)
- compuse (caracterizate prin mai multe perechi de suprafete articulare)
- complexe (se remarca prezenta discurilor articulare sau a meniscurilor)
Clasificarea in functie de numarul de axe in care se produce miscarea:
- uniaxiale
- biaxiale
- triaxiale
- poliaxiale
Un alt criteriu de clasificare al articulatiilor sinoviale este reprezentat de tipul suprafetelor articulare. In acest sens exista:
- suprafete plane (articulatia intercarpiana)
- suprafete sferoidale (articulatia scapulo-humerala)
- suprafete trohoide (articulatia radioulnara)
- suprafete selare (articulatia carpo-metacarpiana a degetului mare)
- suprafete elipsoidale/ condilare (articulatia metacarpo-falangiana)
- suprafete trohleare (articulatia cotului)
5. Care este elementul principal care diferentiaza articulatiile sinoviale de restul articulatiilor?
Elementul definitoriu pentru diartoze este prezenta cavitatii articulare intre oasele care se articuleaza. Aceasta cavitate are rolul de a oferi acestui tip de articulatie o mobilitate mare, permitand efectuarea majoritatii miscarilor pe care le executam.6. Care sunt elementele constitutive ale articulatiei si care sunt rolurile acestora?
Elementele constitutive sunt urmatoarele:- suprafetele articulare. Suprafata articulara este locul unde oasele intra in contact. Aceasta este acoperita de cartilaj articular. De obicei cele doua suprafete articulare sunt congruente (una e corepsunzatoare celeilalte, se completeaza) .
- cartilajul articular. In majoritatea cazului, cartilajul care acopera suprafetele articulare este de tip hialin. Rolul acestui cartilaj este de a reduce frictiunea oaselor in timpul miscarii, contribuind la amorsarea socurilor. Caracteristicile cartilajului sunt in perfecta concordanta cu localizarea si rolul pe care il exercita: de exemplu grosimea acestuia variaza destul de mult in functie de fortele care actioneaza asupra articulatiei respective. Imobilizarea prelungita a unei articulatii are un efect nefavorabil asupra nutritiei cartilajului, care este avascular si depinde de nutritia prin difuziune. Efectele acestei situatii sunt reducerea mobilitatii articulare.
- capsula articulara. Are rolul de a separa articulatia de celelalte elemente din vecinatate, asigurand astfel homeostazia (prin homeostazie in sens general se intelege ansamblul de mecanisme de reglare care au ca efecte mentinerea unor constante dinamice ale mediului intern) . Capsula are in componenta sa 2 tipuri de membrane: membrana fibroasa si membrana sinoviala, aceasta din urma avand rolul de a secreta lichid sinovial care lubrifiaza fetele interne ale capsulei articulare cu scopul de a reduce frictiunea oaselor si de a absorbi socurile.
Membrana fibroasa (capsula fibroasa) este formata din tesut conjunctiv dens care se uneste cu periostul oaselor. Aceste fibre formeaza ligamentele care unesc oasele in cadrul articulatiilor. Caracteristice acestor ligamente sunt: rezistenta la tractiune si supletea.
- componente intra-articulare. Acestea sunte reprezentate de:
a) discuri articulare
b) meniscuri articulare
c) labrumuri
d) ligamente
7. Care sunt miscarile pe care le putem realiza cu ajutorul articulatiilor sinoviale?
Miscarile sunt impartite in 2 mari categorii:a) Miscari simple:
- de alunecare
- de flexie
- de abductie
- de adductie
- de rotatie
b) Miscari complexe:
- pronatia (miscare de rotatie interna a antebratului)
- supinatia (rotirea palmei in sus)
- protractia (deplasarea unei parti a corpuilui spre anterior)
- opozitia (degetul mare atinge varfurile celorlalte degete de la aceeasi mana)
- circumductia (asocierea miscarilor simple)
8. Care este patologia articulatiilor?
Patologia articulatiilor este diversa din multe puncte de vedere: etiopatogenic (cine a provocat-o), gradul de afectare, reversibilitatea acesteia.Astfel exista:
a) Patologii congenitale (de la nastere)
- luxatia congenitala de sold
- redori articulare congenitale
- luxatii multiple congenitale
b) Patologii dobandite
- luxatii (dislocarea elementelor componente ale unei articulatii si a ligamentelor din vecinatate. Pot fi luxatii propriu-zise sau subluxatii
- entorse. Apar prin alungirea ligamentelor articulatiei si ligamentelor din vecinatate. ) . Destul de des se asociaza cu sinovite (inflamatie a membranei sinoviale), putand imbraca grade diferite de gravitate.
- afectiuni infectioase (produse de bacilul Koch: osteoartita TBC, produse de infectie stafilococica
- afectiuni inflamatorii : - poliartita reumatoida
- spondilita anchilopoetica
- guta
- artroze
9. Care sunt simptomele acestor afectiuni?
In principiu durerea este simptomul principal. Nu intodeauna apare insa, fiind dependenta de multi factori: faza de dezvoltare a patologiei, rezistenta subiectului, gradul de afectare a articulatiei s. a. Alte semne si simptome ale patologiei articulare(date in special de inflamatie care apare in majoritatea afectiunilor articulare) sunt: roseata, umflarea, impotenta functionala (imposibilitatea de a utilizat/misca articulatia respectiva).10. Cum putem afla daca suferim de o afectiune a articulatiilor?
Cea mai simpla si sigura cale de a afla este vizita la medicul specializat. Acesta, in urma constatarilor obiective din timpul examenului clinic, a relatarilor dumneavoastra legate de simptomatologie, a datelor culese din timpul anamnezei si a informatiilor relevate de investigatiile paraclinice si de laborator poate stabili diagnosticul si tratamentul potrivit pentru dumneavoastra.In principiu, diagnosticul paraclinic vizat este cel imagistic si anume: radiografii, CT dar doar medicul care cunoaste toate datele problemei dumneavoastra poate stabili cu exactitate ce anume este necesar si potrivit cazului.
Sper ca acest articol v-a fost de ajutor si ca sistemul acesta de tip intrebare-raspuns sa va fi simplificat putin intelegerea articulatiilor, atat din punct de vedere al descrierii fiziologice cat si al celei patologice.
Cartilajul
Cartilajul este un tesut conjunctiv, rigid si elastic in acelasi timp, foarte bogat in apa si destul de sarac in celule. Este un tesut conjunctiv specializat care datorita consitententei sale nu sufera deformari tisulare permanente in momentul actiunii unui stress mecanic. ...
Discurile intervertebrale
Discurile intervertebrale sunt situate intre doua vertebre de care se fixeaza prin intermediul unor ligamente. Structura discului intervertebral cuprinde 2 elemente: Inelul fibros si Nucleul pulpos....
Data actualizare: 04-01-2013 | creare: 13-08-2012 | Vizite: 33091
Bibliografie
1."Biologie", Dan Cristescu, editura Corint, 20082."Tipuri de articulatii",https://www.innerbody.com/image/skel07.html
3."Articulatiile sinoviale", "Corpul omenesc, editura Editions Atlas
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Dureri de incheieturi...
- Dureri articulare dupa chimioterapie
- Recomandare medicament crema dureri articulatii
- Dureri articulatii - Diprophos
- Articulatii zgomotoase plus durere, uneori
- Dureri articulatii picioare de aproape un an
- Tendinita?
- Fractura decolare tip2 harris extremitate distala radius stang in to
- Ceafa mea trosneste