Arsurile stomacale - cauze, diagnostic, tratament și sfaturi utile

Arsurile stomacale descriu senzațiile specifice dureroase sau supărătoare cu caracter de arsură ce se resimt în regiunea epigastrică. Deși în majoritatea cazurilor nu sunt grave, arsurile stomacale pot împiedica desfășurarea activităților zilnice. În unele cazuri, arsurile stomacale sunt însoțite și de alte simptome și pot semnala o problemă de sănătate. (1, 2)

Arsurile stomacale - cauze

Boala de reflux gastroesofagian reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale senzației de arsură de la nivelul abdomenului inferior. Există, însă, multiple alte condiții de sănătate care pot cauza arsurile stomacale.

Reflux gastroesofagian

Arsurile stomacale pot fi un simptom al refluxului gastroesofagian, o afecțiune cronică ce implică sistemul digestiv și care apare atunci când conținutul stomacului se întoarce către esofag.

Persoanele cu reflux esofagian raportează, pe lângă senzația tipică de arsură în regiunea retrosternală, dureri în piept, dificultăți la înghițire, regurgitare acidă, salivare excesivă, tuse cronică, dificultăți sau dureri la înghițire. Anumite alimente sau condimente, precum ciocolata, ceapa, usturoiul, mâncărurile picante sau cu conținut ridicat de grăsimi, precum și unele băuturi, cu precădere cafeaua sau energizante cofeinizate, sporesc riscul de apariția a simptomelor refluxului gastroesofagian. (1, 2, 3, 4)

Ulcer peptic

Ulcerul peptic reprezintă rănile sau leziunile care se dezvoltă pe mucoasa interioară a stomacului și pe porțiunea superioară a intestinului subțire. Durerea de stomac cu caracter de arsură este cel mai frecvent simptom al ulcerului și de regulă apare la doar câteva minute după consumul de alimente. Stresul și consumul unor anumite alimente pot agrava simptomele. (1, 2, 5)

Sindromul intestinului iritabil

Colonul iritabil (sindromul intestinului iritabil) este o tulburare intestinală inflamatorie ce se manifestă prin arsuri stomacale, însoțite de senzație de balonare, diaree sau constipație, mucus în scaun, crampe abdominale sau greață. Durata și severitatea simptomelor sindromului colonului iritabil variază de la o persoană la alta. (1, 3, 6)

Gastrita

Afecțiune caracterizată de inflamații la nivelul mucoasei stomacului, ce apare cel mai frecvent din cauza unei infecții bacteriene, în urma consumului excesiv de alcool sau ca o urmare a utilizării regulate de medicamente antiinflamatoare. Semnele și simptomele gastritei includ arsuri sau durere stomacală, care se intensifică sau se ameliorează în urma consumului de alimente, greață, vărsături sau sentiment de plenitudine după masă. (1, 7)

Dispepsia funcțională

Ușor de confundat cu alte afecțiuni gastrice, din cauza simptomatologiei similare, dispepsia funcțională descrie o tulburare fără o cauză directă, apărută în lipsa unor modificări structurale sau de funcționare la nivelul tractului digestiv superior. Dispepsia funcțională se manifestă prin arsuri sau dureri în regiunea abdomenului superior, senzație de prea plin după masă, eructații (râgâieli) și episoade de greață și vărsături. Deși inofensivă, dispepsia funcțională poate îngreuna desfășurarea activităților zilnice. (3, 9)

Alte condiții, mai puțin frecvente, care pot cauza arsuri stomacale:

• cancer la stomac (arsurile se însoțesc de alte simptome, precum oboseală, senzație de plin după consumul unei cantități reduse de alimente, pierdere în greutate, greață și/sau vărsături) ;
• hernie hiatală (simptomele se pot instala pe perioade scurte de timp și pot include, pe lângă durerea sau disconfortul abdominal, ce se intensifică la ridicare, un sentiment de plenitudine și reacții la anumite alimente). (1, 2, 3)

Consumul de alcool sau de cafea, fumatul, cât și consumul alimentelor sau condimentelor iuți, în mod special pe stomacul gol, pot determina iritarea mucoasei gastrice, ceea ce poate duce la apariția senzației de arsuri la stomac. (1, 2)

Modificările hormonale apărute în timpul sarcinii și presiunea exercitată de făt asupra stomacului cresc riscul de apariție a arsurilor gastrice și a altor simptome comune afecțiunilor gastrointestinale în timpul sarcinii, fără ca acestea să reprezinte însă un semn al unei probleme serioase de sănătate. În majoritatea cazurilor, simptomele sunt mai frecvente în ultimul trimestru de sarcină și dispar după naștere. (1, 8)

Diagnostic

Diagnosticul afecțiunii care cauzează arsurile gastrice începe cu un examen fizic, în cadrul căruia medicul notează informațiile oferite de către pacient cu privire la stilul său de viață, dietă sau medicamente administrare. (1, 3)

Endoscopia digestivă superioară reprezintă procedura cel mai frecvent utilizată în depistarea bolilor esofagului, stomacului și duodenului. În timpul endoscopiei digestive superioare pot fi prelevate inclusiv fragmente de biopsie, în vederea depistării unei eventuale infecții cu Helicobacter pylori. (1, 3, 4)

Pot fi necesare, de asemenea:

• coprocultura sau proba scaunului (utilizată de regulă pentru a diagnostica o infecție cu helicobacter pylori) ;
• radiografia sistemului digestiv superior (poate diagnostica Boala de reflux gastroesofagian) ;
• test de monitorizare a pH-ului pentru refluxul acid (procedură utilizată atunci când metodele clasice de diagnosticare a refluxului gastroesofagian sunt neconcludente - testul determină nivelului de aciditate şi poate ajuta la depistarea factorilor declanşatori) ;
• manometrie esofagiană (test în cadrul căruia sunt măsurate contracțiile musculare ritmice din esofag la înghițire și coordonarea și forța exercitate de mușchii esofagului - se utilizează pentru depistarea herniei hiatale) ;
• test de impedanță esofagiană (măsoară cantitatea de reflux din esofag și stomac, pe o perioadă de 24 de ore). (1, 4, 10, 11, 14)

Tratament

Opțiunile de tratament pentru arsurile stomacale depind de afecțiunea care le determină. În anumite cazuri, precum în dispepsia funcțională, tratamentul va viza doar reducerea arsurilor gastrice și a simptomelor asociate. Modificarea stilului de viață și implicit a alimentației este necesară în tratamentul gastritei, ulcerului gastric sau al dispepsie. (1, 2, 6)

Medicamentele eliberate fără prescripție medicală, precum antiacidele sau analgezicele, sunt adesea recomandate pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor gastritei, indigestiei, sindromului intestinului iritabil sau refluxului gastroesofagian. În funcție de recomandarea medicului, pot fi administrate, de asemenea:

• inhibatori ai pompei de protoni (reduc producția de acid și sunt folosite pentru prevenirea și tratamentul ulcerelor stomacale, esofagiene sau duodenale, a ulcerelor asociate consumului medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, dar și a refluxului gastroesofagian);
• blocante ale histaminei 2 (blochează secreția de acid gastric indusă de histamină din celulele parietale ale mucoasei stomacului, fiind folosite în tratamentul afecțiunilor hipersecretorii gastro-intestinale). (1, 2, 12, 13)

Alte opțiuni de tratament:

• antibiotice (remediu eficient pentru tratarea infecției cu Helicobacter pylori - de cele mai multe ori, antibioticele sunt folosite concomitent cu medicamente care pot reduce secreția acidului gastric);
• intervenția chirurgicală pentru hernia hiatală sau pentru boala de reflux gastro-esofagian (recomandată pacienților care nu răspund la tratamentele încercate anterior, celor care prezintă reacții adverse la medicamente sau ale căror hernii au dimensiuni considerabile). (1, 2, 14)

Recomandări

Arsurile gastrice ocazionale nu reprezintă, în majoritatea cazurilor, un motiv de îngrijorare. De cele mai multe ori, senzațiile dureroase sau deranjante apar în urma consumului anumitor alimente care irită mucoasa gastrică. Cu toate acestea, arsurile de stomac persistente necesită întotdeauna o evaluare medicală. Anumite recomandări ale specialiștilor ar putea contribui la reducerea simptomelor sau la prevenirea apariției unor simptome gastrointestinale. (1, 2, 3)

Cele mai importante recomandări pentru prevenirea arsurilor gastrice:

• găsiți și eliminați din dietă alimentele care determină apariția arsurilor gastrice;
• renunțați la fumat, în cazul în care remarcați o agravare a simptomelor asociată cu fumatul;
• reduceți cantitatea de alcool consumată sau evitați în totalitate consumul de alcool;
• reduceți nivelul de stres;
• evitați să luați masa cu minimum două ore înainte de somn;
• evitați alimentele sau condimentele iuți;
• evitați băuturile carbogazoase;
• mâncați încet și acordați atenție mesei. (1, 2, 3)