Aportul moderat de colină scade riscul de boli de inimă

Colina este un nutrient esențial care servește ca precursor pentru mai multe molecule biologice importante, inclusiv neurotransmițătorul acetilcolină și fosfolipidele majore din membranele celulare. Este important să se consume surse dietetice de colină pentru a satisface nevoile fiziologice, deoarece sinteza endogenă a colinei este limitată.
Un studiu recent publicat în BMC Public Health a analizat datele din baza de date National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) pentru a investiga asociația dintre boala cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD) și aportul de colină din dietă. Există dovezi contradictorii cu privire la relația dintre colină și ASCVD. Unele studii sugerează că colina influențează calea trimetilamină N-oxid (TMAO), crescând riscul de disfuncție cardiacă și accident vascular cerebral, în timp ce alte studii indică un rol benefic al colinei în atenuarea hipertrofiei cardiace prin reglarea remodelării metabolice.

Studiul actual, care a inclus 5.525 de participanți din baza de date NHANES între anii 2011 și 2018, a examinat cum afectează aportul de colină riscul de ASCVD și dezvoltarea sindromului metabolic. Analiza datelor nu a relevat o corelație semnificativă între aportul de colină și sindromului metabolic, dar a arătat că probabilitatea de insuficiență cardiacă congestivă și accident vascular cerebral era mai scăzută pentru persoanele din al treilea quartil de aport de colină. Aceast efect se inversează când aportul de colină depășește 342 mg/zi, crescând riscul de ASCVD.

Studiul a stabilit că aportul adecvat de colină pentru efecte benefice este de 244 mg/zi pentru femei și 367 mg/zi pentru bărbați, bărbații experimentând efecte protectoare mai pronunțate la un aport mai mare de colină. La femei, estrogenul poate facilita sinteza fosfatidilcolinei endogene, ceea ce ar putea reduce incidența simptomelor de disfuncție organica la femeile premenopauzale în comparație cu bărbații și femeile postmenopauzale.

Colina joacă un rol crucial în patogeneza mai multor boli cronice și în neurodezvoltare, iar deficiența de colină poate duce la deteriorarea mușchilor și la ficat gras. Deși aportul excesiv de colină nu a fost asociat cu un risc crescut de accident vascular cerebral, studiul PREDIMED a observat că plasmă colina a fost asociată cu un risc crescut de insuficiență cardiacă. În plus, studiul SURDIAGENE a raportat lipsa unei asociații statistice semnificative între insuficiența cardiacă și colină la pacienții cu diabet de tip 2.

Studiul subliniază nevoia de recomandări dietetice individualizate care să reducă riscul de ASCVD. Limitările studiului includ posibilele inexactități în calculul aportului de colină din cauza heterogenităților legate de absorbția și metabolismul colinei și lipsa informațiilor despre nivelurile de TMAO plasmatic, ceea ce împiedică determinarea cauzalității directe între aportul de colină și TMAO. Studiile longitudinale sunt necesare pentru a stabili cauzalitatea între aportul de colină și ASCVD și pentru a evalua impactul aportului excesiv de colină asupra sănătății cardiometabolice.

sursa: News Medical