Anxietatea și alimentația

Ce este anxietatea?

În linii mari, anxietatea ar putea fi definită ca o stare afectivă care poate genera o serie de tulburări printre care putem enumera nervozitatea, insecuritatea, teama sau îngrijorarea continuă. Anxietatea este practic o stare emoțională naturală pe care majoritatea persoanelor o experimentează mai mult sau mai puțin pe parcursul vieții ca reacție la diverși stimuli. Acești stimuli sunt de regulă factori de stres normali în viața de zi cu zi, însă dacă aceștia se amplifică, odată cu magnitudinea simptomelor, situația ar putea scăpa de sub control, ajungându-se la tulburări anxioase severe. În cazul unor astfel de tulburări este necesară consultarea sfatului unui specialist care să găsească soluția potrivită fiecărui pacient în parte. În marea majoritate a cazurilor, anxietatea este însoțită și de tulburări de altă natură cum ar fi cele legate de alimentație sau de abuzul de substanțe calmante.

Tipuri de anxietate

De-a lungul timpului au putut fi identificate mai multe tipuri de tulburări emoționale:

• Anxietatea generalizată: O stare emoțională care apare de regulă din pricina expunerii excesive la factori de stres și tensiune în viața cotidiană. Aceasta se manifestă prin recurența unor stări de irascibilitate ușoară, insomnie și ușoare deficiențe de concentrare.
• Fobia socială: Această stare este asociată cu frica de a inter-relaționa cu alte persoane. Este vorba despre un tip specific de frică de umilință în public care le face pe persoanele care suferă de această tulburare să evite spațiile publice, preferând de cele mai multe ori solitudinea.
• Tulburările de panică: Acest tip de tulburări sunt de cele mai multe ori incontrolabile și apar intempestiv și repetitiv. Tulburările de panică pot apărea din pricina unei temeri iraționale legate de un anumit loc/obiect/eveniment, etc.
• Fobii specifice: De obicei astfel de fobii sunt caracterizate printr-o frică față de un anumit obiect/animal sau de o anumită situație.

Semnele și simptomele anxietății

Anxietatea se poate manifesta într-o mare varietate de moduri și afectează organismul la nivel psihic, comportamental sau emoțional. Trăită de toată lumea, într-o formă sau alta, anxietatea se poate manifesta prin diverse combinații de simptome.

• Semnele fizice pot include: senzația de sufocare, palpitații, dureri la nivelul pieptului, dureri de cap, transpirație abundentă sau senzația de greutate în mișcare. Semnele emoționale sunt caracterizate prin iritabilitate, neliniște și senzații continue de tensiune.
• La nivel comportamental pot aparea simptome precum insomnia, nervozitatea exagerată sau tendința de a evita anumite locuri sau situații. Totodată, anxietatea mai poate cauza și dezvoltarea unor gânduri obsesive legate de anumite temeri.

 

Asociația Americană de Diagnoză și Statistică Psihiatrică a identificat șapte criterii legate de anxietate:

• O teamă persistentă de una sau mai multe situații legate de medii sociale în care o persoană este expusă unor persoane sau situații nefamiliare. Totoată este vorba și despre persoanele care au teama constantă de a fi judecate/evaluate de către alții dezvoltând totodată o frică acută de a nu dezvălui celor din jur stările de anxietate prin care trec. Practic este vorba despre persoanele care trăiesc sub frica imposibilității de a rezista la situații potențial umilitoare.
• Expunerea la o anumită situație de temut poate provoca aproape instantaneu o stare profundă și incontrolabilă de anxietate. În aceste cazuri, putem vorbi despre dezvoltarea unor atacuri de panică;
• Pacientul nu recunoaște faptul că frica sa nu este rezonabilă;
• Situațiile care cauzează teamă sunt evitate sau în unele cazuri ele sunt înfruntate cu mare anxietate și stres;
• Evitarea sau anticiparea situațiilor stresante, afectând în același timp viața de zi cu zi a pacientului, ajungându-se în cele mai rele cazuri la dezvoltarea unor adevărate fobii;
• Pentru pacienții care au vârste până la 18 ani, durata unui calup de stări de anxietate este de cel puțin șase luni;
• Frica sau dorința de a evita anumite situații este în legătură difectă cu administrarea unor substanțe psihotrope (droguri, alcool, combinații/exces de medicamente). (3)

Care este cauza anxietății? Legătura cu alimentația

Stările anxioase pot fi cauzate de numeroși factori. Printre cei mai frecvenți se numără factori legați de mediu, genetică, factori psihologici/neurologici, abuzul de diverse substanțe sau combinații între aceștia. În multe cazuri, o situație neplăcută trăită în trecut cauzează anxietate. Poate fi vorba despre anumite evenimente traumatizante precum pierderea unei persoane iubite, stresul cotidian sau relațional, poate fi vorba despre reacțiile adverse ale unui tratament, de anumite dereglări hormonale sau chiar de cazuri de anxietate în familie.

Aceasta afecțiune este asociată cu alte tulburări care se dovedesc a fi recurente. Cea mai întâlnită tulburare asociată cu anxietatea este cea legată de alimentație, tulburare percepută ca o modalitate de a rezista la factorii de stres, la sentimentele de teama, practic la tot ce este cauzator de anxietate. Așa cum spuneam, în cele mai multe cazuri anxietatea este acompaniată de tulburări de alimentație. În lupta cu aceste simptome neplăcute, menținerea controlului asupra unui stil de viață sănătos este extrem de dificilă. Deseori, dacă problema nu este tratată cu seriozitate, există riscul de a se ajunge la dereglări grave precum anorexia sau bulimia nervoasa. În foarte multe dintre cazuri diagnosticul este dual, fiind identificate atât anxietatea cât și tulburarea de alimentație. În legătură cu anxietatea, s-a constat că păstrarea unui echilibru în ceea ce privește alimentația și exercițiile fizice poate ameliora simptomele deja instalate.

 

Foarte multe persoane care au probleme cu alimentația se confruntă cu stări de anxietate atunci când sunt expuse unor diverse situații, în special la contactul cu diverse medii sociale. Conform dicționarelor medicale, anxietatea este un răspuns al organismului uman la unele presupuse amenințări sau pericole. Anxietatea este o combinație de schimbări biochimice la nivelul organisului, a trecutului, memoriei si a mediilor sociale ale pecientului. Deși anxietatea este de cele mai multe ori asociată cu frica, trebuie să știți că cei doi termeni nu sunt sinonimi. Frica este un sentiment direct, canalizat pe răspunsul la un anumit eveniment sau la un obiect de care persoana este conștientă (de exemplu, apropierea unei furtuni puternice). Obiectele sau evenimentele care sunt unice sau specifice pentru un individ stârnesc de regulă anxietatea. Această stare poate avea o mare varietate de cauze, fiind un răspuns multidimensional la stimulii din mediul înconjurător al persoanei sau la diverși stimuli interni (de exemplu, starea de anxietate pe care o au persoanele ipohondre atunci când resimt un disconfort la nivelul abdomenului). (3)

Tratament

În cazul în care, bazat pe simptome clare, suspectați că suferiți de tulburări în alimentație cauzate de stări anxioase, este recomandat să consultați sfatul unui medic pentru a primi cel mai bun diagnostic și implicit tratament de specialitate. În cazul în care anxietatea și alimentația sunt legate, trebuie să știți că este crucial ca ele să fie tratate simultan și cu aceeași importanță. În cele mai multe cazuri, tratarea anxietății și a problemelor în alimentație include psihoterapie, terapie cognitiv-temperamentală, consilierea emoțională, dar și o gamă largă de medicamente care să relaxeze organismul, să îl ajute să se odihnească și să separe senzația de anxietate de cea legată de alimentație. Unul dintre cei mai importanți factori în tratarea anxietății este voința, în strânsă legătură cu sprijinul și înțelegerea celor din jur. (1)

 

Stările de anxietate împreună cu problemele legate de alimentație necesită un tratament deosebit, personalizat pentru fiecare pacient în parte pentru cele mai bune rezultate. În general tratamentul include psihoterapia, educarea pacienților cu privire la obiceiurile sănătoase de alimentație și tratamentele medicamentoase. Dacă totuși se consideră că viața pacientului este supusă unor riscuri foarte mari, specialistul căruia vă adresați poate sugera spitalizarea imediată. Tocmai pentru că acest subiect este foarte delicat, nu este recomandat să apelați la automedicație. Va recomandăm să apelați la serviciile unui psihoterapeut pentru a trata problema în mod adecvat. (4)

Psihoterapia

Psihoterapia individuală îi poate ajuta pe pacienții care se confruntă cu stări de anxietate să învețe cum să renunțe la obiceiurile lor nesănătoase, schimbându-le cu unele echilibrate. Totodată, aceștia sunt încurajați să își monitorizeze alimentația, dar și stările de spirit să dezvolte soluții pentru problemele pe care le întâmpină și să exploreze opțiunile corecte atunci când au de a face cu situații stresante.

Psihoterapia are și rolul de a ajuta la îmbunătățirea relațiilor interumane, dar și a atitudinii și a comportamenului pacienților. În cazul unor pacienți, terapia de grup s-a dovedit a fi mult mai folositoare. Psihoterapeutul va fi cel care va decide care este cea mai bună soluție. În cazul copiilor diagnosticați cu probleme în alimentație, recomandată ar fi terapia în familie.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele nu pot vindeca stările de anxietate și problemele în alimentație. Totuși, ele pot ajuta la controlarea anumitor nevoi legate de mâncare sau la ținerea în frâu a preocupărilor excesive legate de alimentație și dietă. Medicamente precum antidepresivele sunt în mod normal folosite pentru controlarea anxietății pacienților.

Spitalizarea

În cazul în care problemele de sănătate se agravează ajungându-se la anorexie și la refuzul de a mânca, medicul va recomanda cel mai probabil spitalizarea. Anorexia este asociată pierderii masive în greutate, motiv pentru care spitalizarea ar fi imperioasă. Fie că este vorba despre spitalizare medicală sau psihiatrică, în unele cazuri, ea este cea mai bună soluție pentru ca viața celor în pericol să fie salvată.

Deși psihoterapia este cea mai comună metodă de tratament, multe persoane nu privesc această măsură ca pe una serioasă. Este bine de știut că psihoterapia nu este doar pentru cei bolnavi mental ci poate fi o soluție pentru tratarea anxietății. În cazul în care suspectați că suferiți de stări anxioase, vă recomandăm să apelați la serviciile unui psihoterapeut cu ajutorul căruia să depășiți dificultățile. (2)

Unele statistici referitoare la problemele în alimentație s-au dovedit destul de interesante. Mai bine de jumătate din pacienții care sufereau de tulburări în alimentație prezentau sau au întâmpinat în trecut stări de depresie și de anxietate. Depresia poate afecta persoanele care suferă de anorexie, o problemă destul de comună în zilele noastre. Persoanele care suferă de anorexie nu reușesc să se hrănească suficient pentru a păstra o greutate corporală sănătoasă, echilibrată, iar consecințele sunt deseori tragice. Unele studii arată faptul că persoanele care suferă de anorexie prezintă un risc de suicid cu până la 50% mai mare decât persoanele sănătoase.

Deficiențele în alimentație încep de cele mai multe ori nevinovat, din dorința de a scăpa de câteva kilograme în plus sau de a menține un control în alimentație. Însă în unele cazuri, bunele intenții ale celor care încearcă iau o turnură nefavorabilă, ajungându-se în cele mai multe cazuri la afecțiuni grave precum bulimia sau anorexia nervoasă. Motivul pentru care un număr atât de mare de persoane sunt expuse riscului de a dezvolta probleme în alimentație nu este foarte clar. Totuși, unele studii au arătat cu certitudine că depresia este deseori un factor. De exemplu, în anul 2008, cercetătorii de la Universitatea Medicală din Pittsburgh în urma unui studiu au descoperit că 44% din pacienții depresivi sau care sufereau de stări de anxietate aveau probleme în a-și controla alimentația.

Depresia și stările de anxietate pot duce la apariția unor tulburări grave de alimentație, însă și reciproca este valabilă. O greutate corporală prea mică, împreună cu grave carențe de substanțe nutritive, probleme asociate în mod normal anorexiei pot cauza schimbări negative la nivelul psihicului uman. Conform specialiștilor Institutului Medical Langone din New York, persoanele care se confruntă cu tulburări în alimentație nu au o părere foarte bun despre sine. Majoritatea devin obsedați de perfecționism, iar perfecționismul se naște dintr-o grijă exacerbată față de alimentație. Totuși la baza acestor tulburări alimentare se află fără îndoială situații traumatice, stări anxioase și/sau depresii profunde.

Există persoane care găsesc refugiu în mâncare ajungând în marea majoritate a cazurilor la obezitate. După cum bine știm, obezitatea este de asemenea un motiv care conduce la stări depresive, făcându-i pe cei care au această problemă obsedați de felul în care arată. În multe cazuri se poate ajunge la senzația de dezgust față de propria persoană, fapt ce cu siguranță împinge limitele ajungându-se fie la depresii severe, fie la bulimie nervoasă. Pentru a determina dacă stările de anxietate și depresia sunt în strânsă relație cu problemele în alimentație, medicii adresează un calup de întrebări bine determinat, întrebări care pot scoate la iveală aceste probleme. Iată câteva dintre acestea:

• Resimțiți scăderea apetitului?
• Aveți probleme legate de somn?
• Vă confruntați des cu stări de irascibilitate?
• Resimțiți o diminuare a libidoului?
• Vă confruntați cu sentimente de tristețe și singurătate?

Diagnosticarea acestor probleme nu este tocmai complexă, însă problema rezidă în găsirea unui tratament corespunzător. Până în prezent, au fost identificate două tactici diferite în tratamentul pacienților. Una dintre acestea a fost administrarea medicamentelor antidepresive sau a unor calmante stabilizatoare. În anul 2001, în timpul unui studiu la care au luat parte 35 de pacienți diagnosticați cu anorexie s-a constatat la administrarea de Prozac (fluoxetin) poate ajuta destul de mult la stoparea simptomelor și a reapariției lor. Persoanelor care aveau tulburări obsesive în alimentație, le-a fost prescris și administrat un medicament denumit Topamex (topiramat), medicament cunoscut pentru abilitatea sa de a reduce pofta de mâncare. Din păcate însă, de-a lungul timpului, foarte mulți pacienți afirmă revenirea simptomelor.

O altă metodă de combatere a stărilor de anxietate este terapia cognitiv-comportamentală, al cărui scop este schimbarea modului de gândire al oamenilor în special în ceea ce privește alimentația și stilul de viața, încurajând în același timp adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos. Persoanele care au tulburări în alimentație și au dezvoltat o obsesie vis-a-vis de ideea de a fi din ce în ce mai slabe sunt încurajate prin intermediul acestei terapii să renunțe la această idee și sunt îndreptate spre adoptarea unui ideal mult mai realist. Studiile de specialitate au arătat că acest tip de terapie este foarte eficientă și că ea poate reduce semnificativ simptomele bulimiei, în special pofta exagerată de mâncare, dar și nevoia de a regurgita.

Oamenii de știință au mai demonstrat că încurajarea pacienților de a adopta un stil de viață echilibrat și deci sănătos este o metodă de real succes. Această teorie face uz de o combinație între educarea pacienților în legătură cu alegerile corecte în ceea ce privește alimentația și unele tehnici speciale de monitorizare a progresului și a schimbărilor, una dintre cele mai populare fiind jurnalul alimentar. Totodată, atunci când situația le-o permite, medicii îi încurajează pe pacienți să devină mult mai activi fizic. Terapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit a fi foarte bună de-a lungul timpului. În anul 2003, în timpul unui studiu la care au participat 33 de pacienți diagnosticați cu anorexie nervoasă, doar 22% dintre cei care au beneficiat de această terapie au revenit la simptome în decursul următorului an, comparativ cu cei 53% care au avut parte doar de consiliere nutrițională în timpul tratamentului. Această terapie de succes se adresează și celor care au dificultăți în a-și controla pofta de mâncare. În cadrul unui studiu publicat în anul 2010, cercetătorii de la Universitatea Wesleyan din Connecticut au testat un program de opt sesiuni de terapie cognitiv-comportamentală pe 123 de pacienți care nu își puteau ține în frâu pofta de mâncare. În urma celor opt sesiuni, pacienții au fost capabili să își stăpânească nevoia necontrolată de a mânca și au resimțiți reducerea drastică a simptomelor de depresie și de anxietate.

Cea mai bună soluție

Dar totuși care metodă este mai bună? Fiecare dintre metodele prezentate are propriile avantaje și dezavantaje din punctul de vedere al experților. Medicația este soluția facilă având în vedere că este ușor de procurat, iar efectele care nu înlesnesc să apară îi încurajează pe mulți să aleagă această cale. Terapia cognitiv-comportamentală, pe de altă parte ar putea necesita o perioadă mai lungă de timp pentru ca rezultatele să poată fi identificate. Majoritatea pacienților au nevoie de trei până la șase luni de terapie, în timp de unii au nevoie chiar de mai mult timp, însă experții au dovedit că această terapie este mult mai avantajoasă luând în calcul beneficiile pe termen lung.

Atunci când tratamentul medicamentos este întrerupt, posibilitatea de reapariție a simptomelor crește simțitor, mult mai mult însă decât în cazul celor care iau parte la ședințe de terapie cognitiv-comportamentală. Odată stopat tratamentul medicamentos, organismul nu mai primește niciun substitut, deci nu mai poate da randament de unul singur în fața stărilor de anxietate. Pe de altă parte, cu ajutorul ședințelor de terapie cognitiv-comportamentală, pacientul are șansa să își schimbe definitiv felul de a gțndi astfel încât la sfârșitul perioadei de tratament corpul să poată lupta de unul singur, fără a mai avea nevoie de alte substitute medicamentoase.

 

Nu există vreun tratament magic pentru stările de anxietate combinate cu probelemele legate de alimentație. Până și cele mai avansate programe de cercetare în acest sens au dat greș de la un anumit punct. Mulți pacienți se descurcă foarte bine cu problemele pe care le au în timpul tratamentului, însă în timp, simptomele și semnele revin. Primul pas recomandat de toți specialiștii este căutarea unui psihoterapeut care să înțeleagă cu precizie gravitatea diagnosticului și care să își dea interesul în a găsi cele mai bune soluții pentru fiecare pacient în parte. Până la urma urmei, nici măcar cea mai avansată formă de terapie sau de medicină nu va avea efect dacă pacientul nu se dedică în totalitate acestora, având o voință puternică de a se schimba.

 

Cel mai important lucru atunci când vine vorba despre stări de anxietate este contactarea urgentă a unui terapeut care să găsească cele mai bune soluții. Așa cum am arătat mai sus, stările de anxietate, deși inofensive la început pot duce la probleme extrem de grave, a căror rezolvare este de lungă durată, anevoioasă, dar și foarte costisitoare. Recomandarea noastră este să mențineți un stil de viață sănătos, combinând o alimentație echilibrată cu activitatea fizică. Acestea vă vor ajuta să preveniți apariția multor situații neplăcute. Dacă totuși însă suspectați că suferiți de stări de anxiozitate și/sau de tulburări în alimentație, apelați de urgență  medic.