Alimentatia in chimioterapie

Persoanele diagnosticate cu neoplasme si care incep chimioterapia trebuie sa-si mentina starea fiziologica in timpul tratamentului. Ceea ce consuma in timpul alimentatiei este foarte important in vindecare. Statusul nutritional al pacientilor diagnosticati cu cancer care intra in procesul terapeutic variaza. Nu toate persoanele incep terapia cu anorexie, scadere in greutate si alte simptome ale problemelor nutritionale. Pentru pacientii care au astfel de probleme totusi, terapiile anticancer pot complica recuperarea asteptata. (2)

Multe persoane prezinta de asemenea comorbiditati preexistente si boli care complica tratamentul. Chimioterapia poate avea un efect direct mecanic sau indirect metabolic negativ asupra statusului nutritional. Succesul terapiei anticancer este influentat de capacitatea pacientului de a tolera terapia, care la randul ei va fi influentata de statusul nutritional pre-tratament. Medicul trebuie sa evalueze nutritia pacientului si sa fie constient de posibilele implicatii in chimioterapie. Pacientii care primesc chimioterapice necesita un control adecvat al alimentatiei. (4)

Chimioterapia

In 2000 au fost aprobati peste 90 de agenti chimioterapici diferiti. Acesti agenti sunt impartiti in cateva categorii functionale. Agentii chimioterapici pot fi folositi in combinatie sau ca agenti unici, in functie de tipul de boala si de starea de sanatate a individului. Fata de chirurgie si radioterapie, chimioterapia in cancer este un tratament sistemic (nu localizat) care afecteaza intreg corpul (nu doar o anumita parte). Consecutiv, exista mai multe efecte adverse potentiale in chimioterapie decat in chirurgie si radioterapie. Cele mai frecvente efecte adverse experimentate sunt:

• anorexia
• modificarile gustului
• satietatea precoce
• greata
• varsaturile
• mucozita/esofagita
• diarea
• constipatia.

Deoarece efectele adverse ale chimioterapiei, cat si cele ale cancerului pot afecta statusul nutritional, medicii trebuie sa anticipeze aceste posibile probleme si sa sfatuiasca pacientii asupra lor, in efortul de a preveni malnutritia si scaderea in greutate. (5)

Malnutritia si scaderea in greutate pot afecta capacitatea pacientului de a-si recastiga sanatatea si de a urma programul terapeutic, care este important pentru atingerea unui prognostic de succes. Suplimentele lichide bogate in calorii/proteine pot fi folosite in efortul de a mentine aportul adecvat de calorii si nutrienti. Sunt disponibile formule speciale pentru persoanele cu anumite conditii medicale secundare cum sunt hiperglicemia sau functia renala compromisa. (7)

Evaluarea alimentatiei pacientului diagnosticat cu cancer

Nutritia in cancer este implicata in prevenirea bolii, tratament, vindecare sau paliatia de sustinere. Indiferent de scopul tratamentului in cancer (vindecare sau paliatie) depistarea precoce a problemelor nutritionale este esentiala. Principiile originale ale alimentatiei persoanelor diagnosticate cu cancer au fost dezvoltate in 1979 si sunt foarte relevante si astazi. Multe probleme nutritionale sunt reprezentative pentru efectele locale ale tumorii. Tumorile gastrointestinale, de exemplu pot determina obstructie, greata, varsaturi, digestie alterata si malabsorbtie. Pe langa aceste efecte ale tumorii, pot apare alterari severe ale metabolismului normal al carbohidratilor, proteinelor si grasimilor. (4)

Indicatorii prognostici nutritionali recunoscuti a fi predictivi ai unei evolutii negative cuprind:

• scaderea in greutate
• emacierea
• malnutritia.

In plus, scaderea in greutate semnificativa la momentul diagnosticului este asociata cu o supravietuire diminuata si raspuns redus la radioterapie, chirurgie si chimioterapie. Malnutritia si scaderea in greutate pot fi parte a tabloului clinic de debut al pacientului sau pot fi cauzate sau agravate de tratamentul bolii. Identificarea problemelor alimentatiei si tratamentul acestora stabilizeaza sau inverseaza scaderea in greutate in 80% dintre pacientii oncologici. (1)

Adaptarea pacientului la efectele adverse ale chimioterapiei

Efectele adverse ale terapiilor anticancer variaza de la pacient la pacient, in functie de tipul, durata si doza de chimioterapic, cat si de tipul de cancer tratat. Recomandarile in timpul tratamentului pot indica consumul alimentelor bogate in energie, proteine si micronutrienti pentru a ajuta la mentinerea statusului nutritional. Acestea se pot aplica mai ales pacientilor cu:

• satietate precoce
• anorexie si alterari ale gustului
• xerostomie
• mucozita
• greata
• diaree.

In cele mai multe din aceste circumstante, consumul unor mese mici si frecvente bogate in energie si proteine ajuta alimentatia. (4)

Anorexia

Pierderea apetitului sau apetitul diminuat este unul dintre cele mai comune efecte adverse care apar in cancer si tratamentul acestuia. Cauza anorexiei poate fi multifactoriala. Modalitatile terapeutice, cancerul insusi si factorii psihosociali joaca toti un rol in apetit. Consumul unor mese frecvente usor de preparat poate fi de ajutor. Suplimentele lichide pot ameliora aportul total energetic si functia corpului si pot functiona cand consumul de solide este dificil. Alte lichide care contin energie pot de asemenea ajuta, cum sunt: sucurile, supele, laptele, shake-urile si smoothies de fructe. Masa intr-un mediu confortabil, calm si exercitiile fizice regulate imbunatatesc de asemenea apetitul. (3)

Alterarea mirosului si a gustului

Alterarile gustului pot fi legate de efectele necunoscute inca ale cancerului, radioterapie, problemele dentare, mucozita si candidoza bucala sau medicamentele. Pacientii aflati sub chimioterapie raporteaza adesea modificari ale gustului, in special un gust amar in timpul administrarii medicamentelor citotoxice. Un studiu a masurat modificarile gustative printre pacientii cu cancer aflati sub chimioterapie. 62% dintre pacienti au acuzat anomalii ale gustului asociate cu medicatia chimioterapica. Tulburarile gustative pot determina: evitarea mancarii, scaderea in greutate si anorexia, toate afectand calitatea vietii pacientului

Chimioterapia afecteaza mugurii gustativi, pacientul resimtind un gust metalic sau neplacut. Apa si carnea sunt doua dintre alimentele care devin neplacute in timpul chimioterapiei. Daca consumul apei simple este dificila se poate consuma apa carbogazoasa sau cu putin suc de lamaie. Daca unele tipuri de carne devin neplacute la gust se vor consuma alte tipuri de proteine cum sunt ouale, branza, pestele si boabele. Se mai recomanda consumul meselor in cantitati mici, folosirea ustensilelor din lemn sau plastic in locul celor din metal, alimentele vor fi pregatite de catre alte persoane in locul bolnavului, incercarea unor noi feluri de mancare, se vor incerca retete vegetariene cu continut proteic mare, adaugarea de condimente si sosuri, consumul carnii alaturi de ceva dulce (sos de merisoare, jeleu sau sos de mere). (6)

Xerostomia

Xerostomia (gura uscata) este cel mai adesea determinata de radioterapia capului si a gatului. Anumite medicamente pot induce xerostomia de asemenea. Gura uscata poate afecta: vorbirea, gustul, capacitatea de a inghiti si folosirea protezelor orale. Creste de asemenea riscul formarii cariilor si a bolii periodontale datorita absentei salivei cu rol de curatare a dintilor si gingiilor. O metoda de a face fata xerostomiei este consumul bogat in lichide (30 mg/kg/zi) si a alimentelor umede cu extra sos, unt sau margarina. Bomboanele tari, deserturile inghetate, mestecatul de guma pot fi de ajutor. Ingrijirea orala devine foarte importanta pentru a preveni infectiile. Simptomele permanente ale gurii uscate pot determina aport limitat energetic, al zincului, fierului, seleniului si a altor nutrienti cheie. (7)

Evitarea constipatiei

Constipatia este definita prin mai putin de 3 scaune pe saptamana. Este o problema frecventa printre pacientii cu cancer si poate fi consecinta lipsei unei hidratari adecvate, a fibrelor din dieta, inactivitatii fizice, terapiilor anticancer cum este chimioterapia si a medicamentelor folosite in tratamentul efectelor adverse ale terapiilor anticancer, cum sunt antiemeticele si opioidele. In plus, agentii farmacologici folositi adesea, precum: fierul, calciul, antiinflamatoriile nonsteroidiene si antihipertensivele pot determina constipatie.

Un regim intestinal eficient trebuie instituit inainte de a a aparea problema constipatiei. Masurile de preventie trebuie sa intre in practica.

Mentinerea hidratarii este importanta pentru a preveni constipatia. Includerea tuturor tipurilor de fibre in alimentatie poate fi de asemenea de ajutor. Daca pacientul nu este obisnuit cu cantitati mari de fibre, consumul va fi crescut progresiv. Efortul fizic (20 de minute de mers) poate fi un stimulant intestinal. Daca masurile conservatoare nu sunt suficiente pentru promovarea unui tranzit intestinal eficient se recomanda folosirea: metamucilului, metilcelulozei, calcium policarbofilului, a stimulantelor (bisacodil tablete sau supozitoare, supozitoarele cu glicerina si a sarurilor de calciu), osmoticelor (laptele de magneziu, lactuloza si sulfatul de magneziu). Lubrifiantii cum este uleiul mineral poate fi inclus in acest grup dar nu este recomandat datorita potentialei legarii si prevenirea absorbtiei nutrientilor esentiali. (2) (7)

Evitarea diareei

Radioterapia, chimioterapia, operatiile gastrointestinale sau stresul emotional poate determina diaree. Evitarea hiponatremiei, hipopotasemiei si a deshidratarii in timpul episoadelor de diaree necesita un aport aditional de fluide orale si electroliti. Se recomanda supele, bananele si fructele piure pentru a reface balanta electrolitica.

Daca pacientul acuza diaree se recomanda evitarea alimentelor grase, prajite, a cafeinei, bauturilor cu zahar si din fructe, a salatelor din frunze verzi, produselor crude si a alcoolului. Alimentele bine tolerate in general cuprind cerealele, fructele fara pielita si piureurile din legume. Diarea se poate agrava in prezenta alimentelor grase, a lichidelor fierbinti sau reci, cafeinei, enteritei post-iradiere, boabelor sau a vegetalelor crucifere (contribuie la scaunele frecvente). Se recomanda limitarea consumului de lapte sau eliminarea pana cand se determina sursa problemei, limitarea alimentelor formatoare de gaze si a bauturilor carbogazoase, evitarea boamboanelor cu sorbitol. (5)

Mucozita/stomatita

Mucozita poate apare cand epiteliul bucal, care se divide intr-un tirm mai alert, este distrus de chimioterapie. Unele tipuri de chimioterapie determina afte bucale sau mucozita bucala. Pentru a incuraja vindecarea se recomanda evitarea alimentelor iuti, alcoolului si a alimentelor firbinti. Mucoasa bucala va fi mentinuta umeda prin consumul bogat in fluide de-a lungul zilei. Clatirea gurii cu apa sarata dupa mese poate fi utila. Se vor evita alimentele acide, iuti, sarate si cu o textura crocanta. Un studiu a aratat ca consumul de glutamina cat si clatirea gurii cu apa cu glutamina ajuta la reducerea duratei si a severitatii mucozitei.

Se recomanda consumul alimentelor cu textura moale care sunt usor de mestecat si inghitit, incluzand bananele si alte fructe moi (sosul de mere, pere, piersici, pepenele galben, branza de casa, ouale omleta, piureul de cartofi, macaroane cu branza, budincile, jeleurile, milkshake-urile, cerealele, piureuri de legume si carnea piure). Alimentele vor fi gatite pana cand sunt moi. Lichidele vor fi consumate cu un pai, reci sau la temperatura camerei. Se folosesc fulgii de gheata pentru amortirea gurii. (4) (1)

Controlul senzatiei de greata

Consumul alimentelor reci sau la temperatura camerei in locul celor incalzite, mestecatul de menta sau ceaiul de menta pot ajuta in controlul varsaturilor. Este de asemenea bine sa se evite alimentele grase si prajite sau cele cu miros puternic. Se recomanda: consumului alimentelor uscate (sticsuri, batoane de paine, paine prajita), adoptarea unor pozitii usor inclinate cu capul ridicat pentru o ora dupa masa, consumul unor alimente usor de digerat, evitarea luarii mesei intr-o camera in care persista mirosul de alimente gatite sau este foarte cald, clatirea gurii inainte si dupa masa, bomboanele de menta sau lamaie daca se mentine un gust neplacut. (7)

Neutropenia

Persoanele cu cancer pot avea un numar mic al celularitatii sangvine din diferite motive, unele incluzand radioterapia, chimioterapia si cancerul insusi. Pacientii cu un numar mic al celulelor albe se afla la risc de a dezvolta infectii. Se recomanda acestor persoane: verificarea datei de expirare a alimentelor, consumul alimentelor regrigerate sau pregatite la microunde, niciodata la temperatura camerei sau crude, gatirea alimentelor imediat dupa decongelare, evitarea fructelor vechi sau cu mucegai, evitarea pestelui crud, pregatirea termica a carnii, limitarea expunerii la grupuri mari de persoane, spalarea mainilor. (5)

Controlul greutatii corporale

Unii pacienti tind sa castige in greutate in timpul tratamentului. Se recomanda mese sarace in grasimi si multe legume. (5)

Mentinerea starii de sanatate generala in timpul chimioterapiei

Consumul unor mese mici

Consumul meselor in cantitate mica si regulat tinde sa fie mai bine tolerat in timpul chimioterapiei fata de mesele mari, mai rare. De asemenea mesele mici vor ajuta si in controlul senzatiei de greata.

Mentinerea hidratarii

Diareea si varsaturile combinate cu un aport limitat in fluide poate conduce la deshidratare. Semnele care sugereaza deshidratarea pot cuprinde senzatia de gura uscata si lipicioasa, ochi infundati in orbite, debit urinar scazut (urina inchisa la culoare si cu miros amoniacal puternic) si imposibilitatea de a produce lacrimi. Consumul unei cantitati suficiente de apa ajuta in evitarea deshidratarii. Se recomanda consumul a 8-12 cani de lichide pe zi, este important consumul de apa chiar si fara senzatia de sete, pacientul va avea o sticla de apa la el cand pleaca de acasa, adaugarea de alimente bogate in apa in regimul alimentar (supele, gheata cu pulpa de fructe, gelatina), limitarea consumului de cafeina, consumul licidelor dupa masa, folosirea antiemeticelor. (3)

Jurnalul alimentar

Pacientii sunt sfatuiti sa tina un jurnal in care sa noteze ce consuma zilnic si simptomele resimtite, astfel le va fi mai usor identificarea alimentelor care le provoaca greata, constipatie sau diaree. (2)

Evitarea alcoolului

In timpul chimioterapiei se recomanda evitarea stresarii metabolice a ficatului, acesta intervenind in metabolizarea potentialelor toxine din sange. Alcoolul ingreuneaza munca de detoxifiere a ficatului, declanseaza senzatia de greata si alte efecte gastrointestinale.

Ceaiul verde

Unii medici limiteaza cantitatea de ceai verde sau alb consumata de catre pacientii aflati la chimioterapie. Aceste ceaiuri au antioxidanti fitochimici care pot interfera cu efectul dorit al chimioterapicelor. (5)