Alcoolul afectează sănătatea cerebrală din pruncie până la bătrânețe
©
Autor: Patriche Silvia
Potrivit unui studiu recent publicat în British Medical Journal există trei perioade ale vieții când efectele alcoolului sunt cele mai pronunțate. Acestea sunt gestația (de la concepție la naștere), după pubertate (15-19 ani) și persoanele de peste 65 de ani. (1)
Conform cercetătorilor britanici și australieni aceste perioade cresc sensibilitatea la efectele expunerii unui mediu în care predomină alcoolul. (2)
La nivel global aproximativ 10% dintre gravide consumă alcool, iar procentul crește în cazul femeilor din Europa. Aici procentul este de 16% cu țări precum Marea Britanie, Rusia și Elveția trecând de 20%. Cel mai recent studiu de acest fel, publicat în 2017 arată că gravidele din Europa ce consumau alcool erau educate, aveau un loc de muncă stabil și erau trecute de 30 de ani. (3)
Tot cercetătorii avertizează că alcoolul poate duce la afecțiuni fetale grave printre care reducerea volumului creierului și probleme cognitive. Informațiile existente spun că inclusiv consumul redus sau moderat de alcool în sarcină poate cauza probleme comportamentale sau psihologice la copil.
Trecând la următoarea categorie, post-adolescenții, dintre aceștia peste 20% dintre tinerii europeni consumă alcool în exces. Studiile arată că un astfel de comportament este asociat unui volum mai mic al creierului, unei dezvoltări insuficiente a materiei albe și unui deficit mic spre moderat a funcțiilor cognitive.
La vârstnici consumul de alcool este principalul factor de risc controlabil pentru toate tipurile de demență, peste hipertensiunea arterială și fumat.
Un alt rezultat interesant este că femeile consumă o cantitate similară de alcool precum bărbații. Efectele pandemiei de COVID-19 asupra consumului de alcool sunt încă neclare însă, în cazul altor crize medicale majore, consumul de alcool a crescut.
În fine, oamenii de știință propun și câteva măsuri pentru a reduce consumul de alcool. În primul rând, informarea populației cu privire la riscurile asociate consumului de alcool, realizarea unei politici de modificare a prețului alcoolului și reducerea pragului pentru consumul de alcool la volan (în România doar o alcoolemie de peste 0,40 mg/l în aerul expirat este sancționată potrivit Ordonanței de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare).
sursa: Science Daily
Conform cercetătorilor britanici și australieni aceste perioade cresc sensibilitatea la efectele expunerii unui mediu în care predomină alcoolul. (2)
La nivel global aproximativ 10% dintre gravide consumă alcool, iar procentul crește în cazul femeilor din Europa. Aici procentul este de 16% cu țări precum Marea Britanie, Rusia și Elveția trecând de 20%. Cel mai recent studiu de acest fel, publicat în 2017 arată că gravidele din Europa ce consumau alcool erau educate, aveau un loc de muncă stabil și erau trecute de 30 de ani. (3)
Tot cercetătorii avertizează că alcoolul poate duce la afecțiuni fetale grave printre care reducerea volumului creierului și probleme cognitive. Informațiile existente spun că inclusiv consumul redus sau moderat de alcool în sarcină poate cauza probleme comportamentale sau psihologice la copil.
Trecând la următoarea categorie, post-adolescenții, dintre aceștia peste 20% dintre tinerii europeni consumă alcool în exces. Studiile arată că un astfel de comportament este asociat unui volum mai mic al creierului, unei dezvoltări insuficiente a materiei albe și unui deficit mic spre moderat a funcțiilor cognitive.
La vârstnici consumul de alcool este principalul factor de risc controlabil pentru toate tipurile de demență, peste hipertensiunea arterială și fumat.
Un alt rezultat interesant este că femeile consumă o cantitate similară de alcool precum bărbații. Efectele pandemiei de COVID-19 asupra consumului de alcool sunt încă neclare însă, în cazul altor crize medicale majore, consumul de alcool a crescut.
În fine, oamenii de știință propun și câteva măsuri pentru a reduce consumul de alcool. În primul rând, informarea populației cu privire la riscurile asociate consumului de alcool, realizarea unei politici de modificare a prețului alcoolului și reducerea pragului pentru consumul de alcool la volan (în România doar o alcoolemie de peste 0,40 mg/l în aerul expirat este sancționată potrivit Ordonanței de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare).
sursa: Science Daily
Data actualizare: 08-12-2020 | creare: 08-12-2020 | Vizite: 671
Bibliografie
1. Drinking linked to a decline in brain health from cradle to grave, https://www.sciencedaily.com/releases/2020/12/201203200605.htm2. Lifetime perspective on alcohol and brain health, https://www.bmj.com/content/371/bmj.m4691
3. Consumption of alcohol during pregnancy-A multinational European study, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28111037/
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Droguri înrudite, dar cu profiluri comportamentale contrastante: MDMA și metamfetamina
- Beneficii cardiovasculare majore pentru marii consumatori de alcool care renunță la acest obicei
- Utilizatorii de cannabis au un risc cardiovascular cu 60% mai mare
- Utilizatorii de țigări electronice cu istoric limitat de fumat prezintă riscuri de cancer similare cu cele ale fumătorilor
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Sotul meu bea multa bere, zilnic, de mult timp
- Intrebare referitoare la experienta de blackout
- Dupa externare inca mai are halucinatii si delireaza
- Consum de bere
- Vreau sa știu dacă sunt alcoolica!
- Soțul meu este alcoolic sau nu ?
- Alcool in hepatita c ( viremie nedetectabila )
- Probleme digestive, bea bere si vin ocazional, mult