Secretul fericirii

Ce mă face fericit? Cum pot să fiu mai fericit? Sunt întrebări care i-au frământat și pe filosofii antichității, dar și pe oamenii de știință de astăzi. Ne axăm însă atât de mult pe a căuta fericirea și folosim atât de des acest concept, încât aproape că și-a pierdut sensul. Întrebările rămân însă la fel de actuale și continuă să ne pună pe gânduri.

Despre fericire

Studiul fericirii s-a făcut urmând două abordări: abordarea hedonistă, axată pe căutarea plăcerii simțurilor și evitarea durerii și abordarea eudaimonică, interesată de atingerea întregului potențial al persoanei. (1)

Numită și calitatea vieții sau starea de bine subiectivă, fericirea este astăzi intens studiată în cadrul psihologiei pozitive, alături de alte emoții și sentimente pozitive determinante pentru dezvoltarea armonioasă a indivizilor.

Pe lângă studiul filosofic al fericirii, acest concept are parte începând din anii 1970 de un interes din ce în ce mai mare din partea specialiștilor în științe sociale, realizându-se de atunci numeroase cercetări din dorința de a obține o viziune cât mai completă asupra acestui proces complex. (2), (3)

O abordare mai generală a fericirii o consideră a fi auto-evaluarea pe care o persoană o face asupra propriei vieți, respectiv măsura în care este mulțumită și îi place viața sa. Psihologii numesc fericirea „starea de bine subiectivă” și o văd ca pe o îmbinare între satisfacția vieții și a avea mai multe emoții pozitive decât negative, iar Martin Seligman, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai psihologiei pozitive, consideră fericirea ca fiind combinația dintre plăcere (a te simți bine), angajament (relațiile pozitive cu familia, prietenii și angajarea în activități plăcute, hobby-uri) și sensul pe care îl dăm vieții și lucrurilor care ni se întâmplă. (4)

Există mai multe teorii care încearcă să explice fericirea, fiecare evidențiind câte o fațetă a acestui proces complex:

• conform teoriei comparării sociale starea de bine generală sau fericirea apare atunci când ne comparăm realizările sau viața cu anumite standarde la care ne raportăm; suntem fericiți atunci când le atingem și le depășim, dar frustrați, nefericiți atunci când suntem departe de ele.
• teoria genetică susține faptul că indiferent ce am face, fericirea este determinată de trăsăturile moștenite genetic și nu putem schimba foarte mult nivelul de fericire de care putem avea parte; în cel mai bun caz anumite situații deosebite pot ridica acest nivel, însă apoi revenim la cel obișnuit.
• conform piramidei nevoilor (teoria lui Maslow), fericirea și starea de bine apar atunci când ne îndeplinim nevoile și trebuințele. (2)

Specialiștii au identificat mai multe tipuri de fericire:

• fericirea morală – obținută atunci când acționăm conform moralității, principiilor și ne împlinim valorile
• fericirea bazată pe raționament - e atinsă atunci când ceva specific ne face plăcere (un anumit fel de mâncare, un eveniment, un plan pe care îl realizăm etc.)
• fericirea emoțională – este starea generală de bine pe care o simțim la un moment dat datorită unui sentiment. (5)

Ce ne face fericiți?

După ani de studii, cercetătorii au ajuns la concluzia că fericirea sau starea de bine, la fel ca și personalitatea umană, se creează din îmbinarea trăsăturilor genetice și a factorilor externi care le șlefuiesc.

Rolul factorilor genetici pentru starea de fericire a fost demonstrat atunci când s-a observat că gemeni identici care au fost despărțiți la naștere și au trăit separat, peste ani aveau o dispoziție similară pentru fericire, spre deosebire de frații (non-gemeni) care, deși au trăit în același mediu familial, erau foarte diferiți în modul de a resimți fericirea. De asemenea, studii longitudinale au arătat că persoanele cu o dispoziție fericită își mențin această stare și în timp, indiferent de schimbările care au loc în viața lor. (6), (7)

Pe de altă parte însă personalitatea este în continuă dezvoltare până la adolescență și chiar și mai departe, ceea ce înseamnă că și modul de a resimți fericirea suferă modificări.

Fericirea este în strânsă legătură cu personalitatea și se inter-influențează reciproc.

Principalii factori externi care ne influențează fericirea sunt:

• banii (veniturile pe care le obținem),

• cariera,

• comunitatea și statul în care trăim,

• religia și valorile spirituale pe care le îmbrățișăm.

Factorii personali determinanți pentru starea noastră de bine sunt:

• sănătatea fizică și mentală,

• familia,

• educația,

• genul și vârsta. (7)

Pentru fiecare dintre noi acești factori se ierahizează într-o manieră proprie, care ne definește personalitatea. Dacă familia și banii sunt primordiale pentru o persoană, pe alta cariera și educația o pot face fericită. Important este să identificăm aceste elemente și să știm cum să le dezvoltăm astfel încât să ne aducă staea de bine pe care o dorim.

Banii

Se pare că nu banii în sine ne fac fericiți (adică un venit absolut, respectiv banii pe care îi câștigăm fără a-i raporta la niciun standard), ci mai degrabă dacă veniturile noastre sunt mai mari decât ale celor cu care ne comparăm. Cu alte cuvinte, aș fi mai fericit să știu că venitul meu este dublu comparativ cu al vecinului meu/colegilor mei/prietenilor mei, decât simplul fapt că aș câștiga o sumă de bani care mă ajută să duc un trai așa cum mi-l doresc.

În studiile realizate la nivel global s-a observat că mai fericite sunt acele populații care au un nivel financiar mai ridicat, însă pe de altă parte creșterea nivelului de trai nu implică și o creștere a nivelului fericirii. O posibilă explicație dată de psihologi ar fi adaptarea: oricât de mult ți s-ar mări salariul, de exemplu, la un moment dat te obișnuiești cu el și asta nu te mai face fericit. (7)

Cariera

Necesitatea acestui element în menținerea stării de bine este evidentă atunci când observăm lipsa sa: o persoană care este șomeră și nu își găsește un loc de muncă devine frustrată și se confruntă cu puternice sentimente negative. Cariera, pe lângă a fi sursa noastră de venit, ne dă un sens al utilității, ne ajută să ne împlinim vocațiile și să aparținem unui grup. Faptul că nu reușim să ne găsim un loc de muncă este adesea resimțit ca un eșec personal care contribuie la sentimentul de nefericire.

Pe de altă parte ne putem întreba ce ne face mai nefericiți: să fim șomeri sau să continuăm să rămânem la un loc de muncă care nu ne place și nu ne motivează? Această controversă rămâne deschisă și probabil soluția cea mai bună o intuiește fiecare persoană care e pusă în situația de a alege. Studiile au arătat că un job de slabă calitate nu împiedică unele persoane să aibă o satisfacție a vieții ridicată, în timp ce pentru alții renunțarea la un astfel de serviciu aduce o îmbunătășire semnificativă a fericirii.

Deși banii par a fi principalul motiv pentru care mergem la un job, pe lângă salariu și numărul de ore lucrate, oamenii valorizează și alte aspecte precum securitatea locului de muncă, autonomia pe care o au în realizarea sarcinilor de lucru, încrederea pe care ceilalți o au în capacitățile sale etc. (7)

Religia

Practicarea unei religii are aspecte atât personale cât și sociale cu influență pentru starea de bine – rugăciunea și meditația sunt activități individuale, intime, în timp ce participarea la slujbe și activități religioase întăresc apartenența la o comunitate cu aceleași valori spirituale. (7)

Numeroase studii au arătat că există o corelație puternică între religie și nivelul de fericire, respectiv starea de bine generală datorită efectelor pe care religia le are asupra vieții oamenilor: îmbunătățește sănătatea fizică și mentală, ajută la crearea și consolidarea relațiilor cu ceilalți, reduce activitățile deviante. Ce este și mai surprinzător este că persoanele religioase sunt mai fericite, chiar dacă au parte de evenimente negative în viața personală. Explicația găsită de specialiști, pe lângă beneficiile expuse mai sus, este că religia oferă un sens existenței umane și suport celor care au nevoie. (8)

Familia

Mediul familial în care copiii cresc își pune puternic amprenta asupra dezvoltării lor și implicit asupra dispoziției generale și a modului în care vor resimți mai târziu starea de fericire. Cu cât un copil se confruntă cu mai multe situații triste, de instabilitate (abandon, divorțul părinților, mediu violent etc), cu atât mai nefericit va fi.

Implicarea într-o căsnicie corelează pozitiv cu fericirea, însă apariția copiilor nu ridică în general nivelul de fericire al cuplului. Cu toate acestea, părinții care cresc singuri mai mulți copii sunt mai nefericiți decât cei cu mai puțini copii. (7), (9)

Sănătatea

Numeroase studii au arătat că există o corelație pozitivă între fericire și sănătatea fizică. Cercetătorii au mers mai departe încercând să vadă în ce măsură fericirea poate influența starea de sănătate. Rezultatele la care au ajuns au fost că în cazul persoanelor bolnave fericirea nu este un indicator al longevității și nu poate vindeca bolile de care aceștia suferă. În schimb, la persoanele sănătoase fericirea acționează prin a-i împiedica să se îmbolnăvească. Unii specialiști optimiști merg până la a afirma că a fi fericit sau nu este la fel de important pentru sănătate ca și a fuma sau nu. În prezent se cunoaște influența pozitivă a fericirii asupra sănătății, însă nu se cunoaște exact măsura acestui efect.

De ce însă oamenii fericiți au șanse mai mici să se îmbolnăvească? Iată câteva explicații: oamenii fericiți sunt în general mai atenți la greutatea corporală și la posibilele simptome ale unei boli, trăiesc mai sănătos, fac sport, sunt mai atenți la consumul de alcool și tutun și au abilitatea de a face față mai bine unor situații stresante. De asemenea, au mai mare încredere în forțele proprii și sunt mai deschiși către noi posibilități. Dacă ar fi să luăm un exemplu de persoane nefericite, depresivii își pierd interesul față de toate aceste elemente, ceea ce îi face mult mai susceptibili la boli. (7), (10)

Suntem mai fericiți dacă...

... ne căsătorim?

Căsătoria este unul dintre elementele care corelează cel mai puternic cu fericirea. Persoanele căsătorite sunt în general mai fericite decât cele necăsătorite, însă nu se știe cu exactitate care este relația de determinare dintre cele două: mariajul este responsabil de sentimentele de fericire sau oamenii fericiți sunt mai predispuși spre căsătorie decât ceilalți? Ceea ce se cunoaște este că persoanele căsătorite, pe lângă gradul mai mare de fericire, au și o stare de sănătate mai bună decât cei singuri (necăsătoriți, văduvi sau divorțați). Cei necăsătoriți, dar care locuiesc împreună, sunt mai fericiți decât cei singuri, dar mai nefericiți decât cei căsătoriți.

Paraxodal este că o căsnicie este o sursă bogată de fericire, dar în aceeași măsură o sursă de conflicte puternice: persoanele căsătorite experimentează cele mai intense sentimente care declanșează conflicte. (3), (11)

...călătorim mai des?

Industria turismului promovează ideea unor oameni fericiți care se bucură de călătoriile lor, dar se pare că nivelul fericirii noastre nu crește semnificativ după ce avem parte de o experiență turistică. Unii specialiști consideră chiar că aceasta ar fi o fericire iluzorie, pentru că noi vrem și credem că devenim mai fericiți.

Studiile au arătat că experiențele turistice ne aduc o stare de bine de scurtă durată, fericirea fiind dată de anticiparea vacanței, de experiența în sine și de amintirile cu care rămânem după încheierea acesteia. La scurt timp după încheierea vacanței, participanții la studii nu au declarat o îmbunătățire semnificativă a nivelului de fericire comparativ cu cel de dinaintea vacanței.

Anticiparea joacă un rol important în ceea ce privește gradul de fericire pe care ni-l dă o vacanță – se pare că cei care anticipează vacanța, își fac planuri și abia o așteaptă sunt în general mai fericiți decât cei care nu fac asta.

Pe de altă parte intervine valoarea pe care turiștii o atribuie experienței respective (cât de importantă este călătoria pentru ei și cât de mult le place sau nu să călătorească), a frecvenței cu care călătoresc (cineva care călătorește des e posibil să nu valorizeze la fel de mult călătoria ca cineva care își permite mai puțin astfel de experiențe), câștigurile adiacente experienței turistice (de exemplu întărirea unor legături cu membrii familiei sau prieteni). Toate acestea contribuie la gradul de fericire pe care o călătorie turistică ni-l aduce. (12)

...suntem optimiști?

Ceea ce face diferența între un optimist și un pesimist este modul de a reacționa la problemele cu care se confruntă. O situație dificilă identică va fi percepută diferit de aceștia: un optimist o va vedea ca pe o problemă pe care o poate gestiona, care nu îi afectează și alte planuri ale vieții și eventual îi poate găsi și beneficii. Pesimistul în schimb va considera că el are o parte din vină, va face atribuiri interne și va avea tendința de a vedea efectele negative ale situației respective răsfrângându-se asupra mai multor aspecte din viața sa.

În general optimiștii sunt mai fericiți decât pesimiștii datorită stilului lor de a interpreta evenimentele vieții care îi protejează împotriva posibilelor suferințe. În plus se recuperează mai repede în urma unor boli, au un sistem imunitar mai puternic decât pesimiștii, găsesc mai repede soluții, își revin mai repede în urma unor dezamăgiri și chiar au copii mai sănătoși. (14)

...trăim mai mult dacă suntem fericiți?

Studiile realizate până în prezent indică în medie o speranță de viață mai mare în cazul oamenilor fericiți, cu condiția ca aceștia să nu fie bolnavi, pentru că în acest caz fericirea nu vindecă afecțiunile. Un studiu realizat pe o durată de 40 de ani pe 5000 de studenți a arătat că cei pesimiști au trăit în medie mult mai puțin decât cei optimiști (optimismul fiind o trăsătură personală asociată cu fericirea). Într-un alt studiu desfășurat pe o perioadă și mai mare de timp la care au participat călugări catolici a indicat faptul că cei ale căror autobiografii erau realizate într-o notă pozitivă au avut o durată a vieții mult mai mare comparativ cu cei care s-au descris mai negativ. (4), (13)

Fericirea la nivel global

Fericirea și calitatea vieții sunt aspecte din ce în ce mai importante pentru liderii statelor la nivel global, iar în 2012 a fost realizat primul raport anual al fericirii la nivel mondial (World Happiness Report), urmat apoi în 2013 de cel de-al doilea raport. Acesta realizează clasamente ale țărilor în funcție de nivelul fericirii populației și intră în detalii în ceea ce privește tendințele, factorii determinanți pentru fericire și evoluția acesteia.

Raportul anual al fericirii la nivel mondial (World Happiness Report) realizat în anul 2013 a arătat faptul că oamenii fericiți au parte de efecte „secundare” pozitive: sunt mai longevivi și mai productivi, câștigă mai mulți bani și au și un spirit civic mult mai dezvoltat. Dacă ținem cont de factorii care creează starea de fericire putem observa că între aceștia și starea de fericire ajunge să existe o legătură de inter-dependență și inter-determinare.

Factorul care influențează cel mai mult fericirea, spune acest articol, este sănătatea mentală. Problema este că doar o treime dintre cei care suferă de tulburări mentale sunt internați într-o instituție de profil și au parte de tratamentul adecvat, iar acest lucru se întâmplă inclusiv în țările dezvoltate. (18)

Evaluările realizate au plasat Danemarca în fruntea clasamentului celor mai fericite și mai mulțumite populații, urmate de statele din nordul Europei. România se află pe locul 90, fiind urmată de statele din Africa și Asia. (19)