Primul ajutor în traumă

Primul ajutor se referă la îngrijirea medicală imediată (prin manevre simple și accesibile) pe care o persoană o poate acorda altei persoane care este rănită, bolnavă sau a cărei viață îi este pusă în pericol, până la momentul în care este disponibil ajutorul medical de specialitate. Pentru situații minore primul ajutor poate fi suficient dacă este acordat la momentul corespunzător, dar și în modul corespunzător, însă pentru condiții medicale de o gravitate semnificativă primul ajutor este doar baza salvării vieții pacientului, intervenția medicală promptă fiind imperios necesară. [1]

Importanța cunoașterii acordării primului ajutor

Cunoașterea primului ajutor reprezintă o obligație morală ce denotă spiritul civic și trebuie să devină o prioritate pentru fiecare individ. Este foarte bine cunoscut faptul că primul ajutor poate salva vieți dacă este realizat la momentul potrivit și într-un mod cât mai corect. Manevrele sunt simple, accesibile și necesită un minimum de cunoștințe pe care oamenii le pot asimila foarte rapid. Primul ajutor trebuie să devină o prioritate în sistemul educațional pentru că doar astfel, prin educație, oamenii pot salva vieți. De asemenea, cunoașterea primului ajutor are și caracter de prevenție a situațiilor amenințătoare de viață deoarece doar cunoscând pericolele existente în jurul lor, oamenii pot să le evite.

Ce reprezintă trauma?

Trauma face referire la o situație care se întâmplă într-un timp foarte scurt și care lezează integritatea fizică a unui individ sau îi pune în pericol viața. Există traume minore (cum ar fi o tăietură superficială a tegumentului sau o entorsă) și traume majore (hemoragie, fractură mielică, etc.). [2] Trauma poate avea caracter diferit, în funcție de tipul agresiunii care poate fi fizică, chimică sau chiar psihologică.

Primul ajutor în traumă - generalități

Primul ajutor în traumă constă în acordarea unei îngrijiri medicale de bază, cu manopere simple și echipamente la îndemâna oricui, tehnicile având caracterul că pot fi realizate cu minimum de cunoștințe și efort de către orice persoană fără pregătire medicală. Există 3 elemente cheie ale primului ajutor:

• Conservarea vieții - scopul oricărui act medical este ocrotirea vieții pacientului și scăderea șanselor apariției morții
• Prevenirea altor injurii - un alt scop al primului ajutor este prevenirea degenerării a stării de sănătate a individului, care poate consta, spre exemplu, în aplicarea unui garou în cazul unei hemoragii pentru a preveni șocul hemoragic sau înlăturarea agentului agresogen care a provocat lezarea fizică a unei persoane
• Promovarea recuperării - promovarea recuperării începe chiar din momentul acordării primului ajutor și poate evolua chiar spre tratarea injuriei, dacă aceasta are caracter minor. [3]

Informații de bază despre resuscitarea cardiopulmonară

Resuscitarea cardiopulmonară (CPR) este o procedură salvatoare de vieți la care se recurge în momentul în care pacientul intră în stop cardio-respirator (inima se oprește din a mai bate, pacientul nu mai respiră). Această tehnică este una salvatoare de vieți deoarece „mimează” funcțiile vitale ale pacientului, crescându-i șansele de supraviețuire de două sau chiar de trei ori.

Resuscitarea cardiopulmonară are două elemente de bază: compresiunile toracice și respirația artificială (respirația gură-la-gură). Aceste două manevre se realizează la un raport de 30 de compresiuni (frecvența de 100-120/minut) la două respirații, până când echipa medicală specializată sosește și preia pacientul.

Pentru realizarea resuscitării cardiopulmonare în cel mai corect mod posibil există câțiva pași esențiali:

Înainte de începerea manevrelor de resuscitare:

• Se evaluează dacă există vreun pericol iminent pentru salvator, apoi, dacă zona este sigură, salvatorul trebuie să îl atingă pe pacient pe umăr întrebându-l: „Vă simțiți bine?”
• Salvatorul trebuie să sune la numărul de urgență 112 și să anunțe că victima este inconștientă și nu respiră, apoi să trimită, dacă este posibil, pe altcineva să aducă un defibrilator semiautomat.
• Urmează deschiderea căilor aeriene, care se realizează prin ridicarea bărbiei și îndoirea capului victimei în spate, cu o mână pe frunte și alta sub bărbie, trăgând de bărbie în jos.
• Se ascultă respirația cu urechea așezată deasupra gurii victimei și cu privirea fixată pe pieptul acesteia, iar dacă persoana nu respiră se încep manevrele de resuscitare.

Pașii resuscitării cardiopulmonare:

• Se așează mâinile una peste alta, cu degetele încrucișate peste pieptul pacientului, apoi, folosindu-se greutatea propriului corp se fac compresiuni toracice ferme, de aproximativ 5 cm adâncime, frecvența compresiunilor fiind între 100 și 120.
• Se ridică bărbia victimei, apoi se trage capul pe spate, cu o mână se pensează nările, iar cu cealaltă se trage de bărbie în jos, apoi gura salvatorului se va fixa etanș pe gura victimei, suflând aer până pieptul victimei se ridică câțiva centimetri.
• Se continuă manevrele de resuscitare la un raport de 30 compresiuni la două respirații până sosește echipa medicală de specialitate sau până se intră în posesia unui defibrilator semiautomat. [4]

Primul ajutor în traumatismele minore

Traumatismele minore reprezintă acele traumatisme care nu pun în pericol viața pacientului și care de cele mai multe ori nu necesită intervenție medicală de specialitate pentru vindecare, primul ajutor acordat corect fiind suficient.

Traumatismele minore includ:

• tăieturi minore
• arsuri minore
• sângerare nazală (epistaxis)

Tăieturile minore

• primul pas este igienizarea mâinilor celui care acordă primul ajutor pentru a nu introduce diverși agenți patogeni în plaga deschisă
• al doilea pas este oprirea sângerării. Cu o bucată de pansament se pune presiune pe rană și se ține ferm pansamentul timp de câteva minute
• urmează igienizarea rănii cu apă rece sau soluție salină și curățarea zonei din jurul acesteia cu apă și săpun
• ultimul pas constă în îndepărtarea diverselor resturi care au pătruns în plagă, cu ajutorul unei pensete curățate în prealabil cu soluție alcoolică.
• plaga va trebui acoperită cu un bandaj doar dacă se află într-o zonă a corpului expusă la frecare de haine sau expusă la murdărie.
• vizita la medic va trebui făcută în cazul în care rana este adâncă, sângerarea nu se oprește, plaga se infectează sau a fost făcută în urma tăierii cu un obiect ruginit.

Arsuri minore

Arsurile minore sunt în general cele de gradul 1, dar și cele de grad 2 pot fi tratate pe baza primului ajutor.

• se plasează zona afectată de arsură sub jet de apă rece pentru cel puțin 5 minute pentru a reduce inflamația
• se aplică un unguent cu antibiotic sau un spray antiseptic
• se aplică un bandaj subțire deasupra rănii.
• se merge la medic în situația în care arsura este de grad 3, ocupă o suprafață mare de pe piele, este cauzată de curentul electric sau de produse chimice.

Sângerare nazală (epistaxis)

Sângerarea nazală, deși pare o condiție medicală gravă, de cele mai multe ori nu este așa.

• se înclină capul în față pentru a nu intra sânge in faringe și apoi în stomac (sângele are efect emetic dacă ajunge în stomac).
• se pensează ambele nări cu ajutorul unei bucăți de bandaj curate pentru aproximativ 5-10 minute
• se apelează la ajutor medical de specialitate în cazul în care sângerarea nu se oprește după 15-20 de minute sau sângerarea este abundentă și este însoțită de stare de amețeală, torpoare. [5]

Primul ajutor în traumatismele majore

Traumatismele majore includ acele injurii care pun viața victimei în pericol.

Acestea sunt:

• Fracturi osoase (care pot fi deschise, cu risc de hemoragie)
• Traumatismele rezultate după un accident auto
• Traumatismele rezultate după căderea de la alt nivel

Fracturile osoase

• primul pas constă în oprirea sângerării cu ajutorul unor comprese sterile sau a unui garou care se plasează deasupra rănii. De asemenea, poate fi de ajutor ca zona care sângerează să fie ridicată.
• urmează imobilizarea membrului sau a zonei afectate, cu ajutorul unor atele (atele clasice sau improvizate)
• aplicarea unei pungi de gheață poate fi de ajutor pentru reducerea durerii și a inflamației
• apelarea numărului de urgență 112 este esențial pentru că astfel de injurii nu pot fi tratate acasă. [6]

Traumatismele rezultate după un accident auto

Accidentele auto reprezintă o realitate, mai ales la noi în țară, de aceea este foarte important ca fiecare persoană să cunoască cum să acorde primul ajutor.

• primul pas este asigurarea zonei. Dacă zona este sigură pentru salvator se poate trece la pasul 2
• dacă mai sunt și alte persoane în afara salvatorului, acestea vor fi rugate să apeleze numărul de urgență 112, salvatorul ocupându-se mai întâi de salvarea vieții victimei și apoi de apelarea numărului de urgență în cazul în care nu mai sunt alți și alți oameni care pot apela numărul de urgență.
• persoanele care strigă sau fac diverse zgomote pot respira, deci ele nu reprezintă o prioritate. Prioritari sunt oamenii care nu fac nicio mișcare și care nu scot niciun zgomot
• este important de reținut faptul că victima nu trebuie scoasă din mașină decât dacă există un pericol iminent de explozie, extragerea victimei din mașină putând cauza fracturi ale coloanei vertebrale și ale măduvei spinării care pot conduce la deces
• de asemenea, este important ca salvatorii să acorde primul ajutor sub îndrumarea celor de la serviciul de urgență și, dacă nu este posibilă începerea manevrelor de resuscitare cardiopulmonară, să se înceapă oprirea hemoragiilor sau îngrijirea celorlalte leziuni. [7]

Traumatismele rezultate după căderea de la alt nivel

În cazul traumei rezultate după precipitarea de la alt nivel (de la înălțime) primul ajutor este asemănător celui acordat în accidentele rutiere. Se asigură zona, se verifică starea de conștiență a pacientului fără a se mișca, se apelează numărul de urgență și se respectă indicațiile celor de la 112 până aceștia sosesc.