Mituri despre bătrânețe
Autor: Costin Oana
Miturile È™i ideile preconcepute despre bătrâneÈ›e au la bază în general experienÈ›ele trecute când longevitatea nu ajunsese la cote atât de înalte, când nu existau tratamente eficiente pentru bolile cronice cu care ne confruntăm astăzi È™i când nu se punea un accent atât de mare pe prevenÈ›ie È™i pe controlul pe care îl avem asupra stării de sănătate.
În general tinerii au tendinÈ›a să-È™i aprecieze bătrânii din familie, pentru că îi cunosc È™i îi iubesc, dar în acelaÈ™i timp pe toÈ›i ceilalÈ›i îi văd ca pe o categorie despre care au prejudecăți È™i căreia îi atribuie tot soiul de atribute negative.
Interesant este că È™i vârstnicii au aceste preconcepÈ›ii È™i continuă să le perpetueze. Într-un studiu realizat în Australia participanÈ›ii având vârste cuprinse între 65 È™i 89 de ani au fost întrebaÈ›i despre ceea ce înseamnă pentru ei bătrâneÈ›ea: un număr de ani sau mai degrabă o stare de a fi. Majoritatea au asociat bătrâneÈ›ea cu o stare de spirit caracterizată de numeroase aspecte negative, dar care, spun autorii studiului, sunt valabile pentru orice altă perioadă a vieÈ›ii (iritantă, vulnerabilă, neinteresantă, neproductivă etc.)
Înainte de a ajunge la vârsta a treia oamenii sunt anxioÈ™i cu privire la îmbătrânire în mare parte din cauza stereotipurilor în care am învățat să credem. Se pare că pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, anxietatea scade în legătură cu acest fenomen, pentru că se obiÈ™nuiesc cu efectele lui È™i învață cum să trăiască cu ele. (1)
Despre bătrâneÈ›e sunt vehiculate numeroase mituri È™i idei false. Iată care sunt cele mai frecvente dintre ele:
Mit: Vârstnicii sunt mai morocănoÈ™i, mai depresivi È™i mai retraÈ™i decât tinerii
Realitatea: SpecialiÈ™tii din domeniul gerontologiei au fost interesaÈ›i să afle care este limita dintre boală È™i bătrâneÈ›e, pentru că de cele mai multe ori bătrânii sunt È™i bolnavi, astfel că limita este aproape insesizabilă. În acest context au ajuns la concluzia că aceste trăsături de personalitate nu vin odată cu vârsta. Cu alte cuvinte pe măsură ce îmbătrânim nu devenim mai depresivi sau mai morocănoÈ™i. După vârsta de 30 de ani sunt foarte puÈ›ine È™anse ca ceva din personalitatea noastră să se mai schimbe major. Când totuÈ™i aceste schimbări au loc, nu îmbătrânirea este de vină, ci este posibil ca ele să fie semne ale instalării unor boli precum demenÈ›a. (2)
Mit: BătrâneÈ›ea înseamnă boală
Realitatea: Această preconcepÈ›ie este una din cele mai frecvente asocieri pe care le facem cu vârsta a treia. SpecialiÈ™tii au reuÈ™it să delimiteze cele două concepte È™i să arate, elaborând diverse teorii, că îmbătrânirea este un proces natural È™i normal care nu este o manifestare a unei afecÈ›iuni. Cu toate acestea, e drept că mulÈ›i bătrâni suferă de boli cronice, dar acestea sunt de cele mai multe ori rezultatul îmbinării predispoziÈ›iei genetice cu rolul nociv al factorilor externi care acÈ›ionează constant asupra organismului nostru. Numărul mare de bătrâni sănătoÈ™i È™i creÈ™terea speranÈ›ei de viață, mai ales în statele industrializate sunt dovezi că bătrâneÈ›ea nu înseamnă boală. (3)
Mit: ViaÈ›a sexuală dispare la vârsta a treia
Realitatea: Activitatea sexuală începe într-adevăr să scadă după o anumită vârstă, însă specialiÈ™tii consideră că nu vârsta biologică este factorul determinant. Există alte variabile pentru fiecare dintre noi care individualizează implicarea în activitățile sexuale: starea de sănătate, cultura, relaÈ›ia cu partenerul de viață etc. La vârsta a treia interesul È™i activitatea sexuală în sine respectă patternul pe care individul l-a urmat pe durata tinereÈ›ii sale. În plus, fiinÈ›a umană are nevoie de componenta afectivă a contactului fizic pe durata întregii vieÈ›i, inclusiv la bătrâneÈ›e, aÈ™a că o viață sexuală activă nu poate fi decât benefică pentru seniori. (3), (4)
Mit: Dificultățile de memorie la vârstnici sunt un semn de declin
Realitatea: DeÈ™i s-a vehiculat mult ideea că abilitatea de a reÈ›ine informaÈ›ii noi sau de amintire a celor deja stocate este mult îngreunată în cazul bătrânilor, un studiu recent realizat în Germania a demonstrat că de vină nu ar fi îmbătrânirea, ci numărul foarte mare de informaÈ›ii reÈ›inute de aceÈ™tia. Pentru a arăta acest lucru cercetătorii au programat un computer să înveÈ›e cuvinte È™i comenzi noi, până când performanÈ›a sa la testele cognitive a fost similară cu a unui tânăr. AcelaÈ™i computer a fost expus la experienÈ›e noi È™i multe de învățare, asemănătoare cu cele pe care un individ le experimentează pe durata vieÈ›ii. De această dată, performanÈ›a sa a fost similară cu a unui vârstnic. Cu alte cuvinte, memoria celor în vârstă nu devine mai înceată sau mai slabă, ci pur È™i simplu oamenii deÈ›in mai multe informaÈ›ii. (5)
Mit: ToÈ›i bătrânii sunt la fel
Realitatea: DeÈ™i avem tendinÈ›a să credem că vârstnicii pot fi încadraÈ›i într-o categorie, pentru că toÈ›i sunt la fel, realitatea este că trăsăturile de personalitate nu se modifică odată cu vârsta. Acestea rămân constante, ba chiar se accentuează la unele persoane. Diversitatea lor este la fel de mare ca a oricărei alte categorii de vârstă.
Unii specialiÈ™ti consideră chiar că diversitatea în rândul vârstei a treia este mult mai pronunÈ›ată datorită experienÈ›ei de viață acumulată de-a lungul anilor È™i influenÈ›ată puternic de cultură, zona georgrafică, educaÈ›ie, gen etc. (6)
Mit: La vârsta a treia nu are rost să ne mai schimbăm obiceiurile greÈ™ite
Realitatea: Auzim frecvent vârstnici care fumează, au obiceiuri alimentare greÈ™ite sau nu fac miÈ™care spunând că e prea târziu să mai schimbe ceva pentru că ar fi inutil È™i sănătatea lor nu ar avea de câÈ™tigat. Realitatea este însă alta. DeÈ™i într-adevăr e mai util să duci un stil de viață sănătos de la vârste timpurii, nu e târziu nici dacă facem astfel de schimbări la bătrâneÈ›e. Putem reduce riscurile de a contacta anumite boli, putem lupta mai eficient împotriva deteriorării È™i chiar repara daune produse de înaintarea în vârstă. Ceea ce este însă mai dificil este că în cazul vârstnicilor rezistenÈ›a la schimbare poate fi mult mai accentuată – le este mult mai greu să renunÈ›e la tabieturile lor È™i la un stil de viață pe care l-au promovat pe durata întregii vieÈ›i. (3)
Mit: BătrâneÈ›ea înseamnă senilitate
Realitatea: DeÈ™i afecÈ›iuni precum Alzheimer sau demenÈ›a senilă pot apărea la vârsta a treia, acestea sunt boli È™i nu fac parte din procesul natural al îmbătrânirii. Tot mai multe studii arată că factorii de risc care cauzează afecÈ›iunile cardio-vasculare sunt responsabili È™i de instalarea demenÈ›ei sau a bolii Alzheimer, deci într-un fel îi putem controla. (7)
BătrâneÈ›ea este o etapă naturală din evoluÈ›ia noastră, însă perpetuarea unor mituri care de cele mai multe ori pun accent pe declin nu fac decât să ne împiedice să vedem È™i să ne bucurăm de aspectele pozitive sale pozitive. În final dacă spiritul nostru rămâne tânăr, semnele îmbătrânirii fizice nu ne vor mai afecta la fel de mult.
(2)What is aging?, link: https://www.nia.nih.gov/health/publication/aging-under-microscope/what-aging
(3)Shattering the myths of old age, link: https://www.agingresearch.org/content/article/detail/950
(4)Myths regarding aging, link: https://www.ndsu.edu/ndsu/aging/caregiver/pdf/aging/transparencies.pdf
(5)Brains of elderly slow because they know so much, link: https://www.telegraph.co.uk/science/science-news/10584927/Brains-of-elderly-slow-because-they-know-so-much.html
(6)The myths of aging, link: https://transgenerational.org/aging/myths-of-aging.htm
(7)6 Common Myths About Aging, link:
https://www.healthywomen.org/content/article/6-common-myths-about-aging?context=ages-and-stages/37
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Afectiune cu avansare (de sus in jos si de la ext la inter)
- Imbatranire accelerata(40 de ani intr-un an), cu durere-ard
- Efect ce avanseaza de sus in jos si de la ext la int
- Menopauza de 7 ani
- Imbatranire accelerata (40 de ani in unul), cu dureri-doar vsh
- Deja îmbătrânit sau fizioterapie?
- Imbatranire accelerata, ma usuc pe picioare-analize bune