Exerciții de memorie

Creierul este frecvent comparat de oamenii de ştiinţă cu un muşchi care, dacă nu este antrenat, îşi pierde din performanţă.  Acest lucru se reflectă și asupra capacităţii de a stoca informaţiile şi de a le reda, respectiv asupra memoriei. Dincolo de activitatea fizică, dieta alimentară, somnul adecvat (dovedite a fi benefice pentru memorie şi implicit pentru creier), avem la îndemână numeroase metode, jocuri şi exerciţii, pentru stimularea şi consolidarea memoriei.

Ideea de îmbunătăţire a memoriei are la bază una dintre cele mai importante descoperiri din domeniul neurologiei: neuroplasticitatea creierului, capacitatea acestuia de a se adapta la stimuli şi situaţii diverse şi de a crea noi şi noi legături neuronale.

Exerciţii pentru o memorare eficientă a informaţiilor

Memoria noastră este foarte selectivă. Pentru ca informaţiile pe care vrem să le reţinem să fie memorate adecvat trebuie să ne asigurăm în primă fază că avem toate condiţiile pentru ca informațiile să se stocheze cu succes. Iată câteva metode:

Concentrați-vă atenţia

Concentrarea atenţiei asupra elementelor pe care dorim să le reţinem este esenţială pentru memorare. Cu siguranţă ne-am aflat cel puţin o dată în situaţia în care, mergând pe un drum necunoscut în timp ce vorbeam cu o persoană, la întoarcere sau când am revenit în zona nu am ştiut să găsim drumul. De ce? Pentru că iniţial nu am dat atenţie reperelor, fiind preocupaţi de convorbirea noastră. Pe de altă parte, atunci când suntem singuri într-un oraş nou şi căutăm un obiectiv, când revenim la locul respectiv ne va fi mult mai uşor să ajungem la destinaţie pentru că ne-am implicat activ şi am reţinut reperele. 

Utilizați schemele şi cuvintele cheie

În cazul în care volumul de informaţii este ridicat (de exemplu învăţăm pentru un examen, susţinem o prezentare etc.) nu ne ajută cu nimic să încercăm să reţinem toate informaţiile. Mult mai util ar fi să lucrăm cu o schemă logică la care să adăugăm cuvintele/conceptele cheie şi pe acestea să încercăm să le reţinem. Având structura de bază şi făcând conexiuni, ne va fi mult mai uşor apoi să ne amintim ce am învăţat. 

Folosiți acronime

Mergem la cumpărături, însă nu ne-am făcut lista cu ce avem nevoie pentru că nu erau decât câteva lucruri și am zis că le ținem minte. Ca să nu avem surpriza neplăcută de a ajunge acasă și de a vedea că de fapt ceva tot am uitat, putem să ne folosim de acronime și să formăm un cuvant din inițialele lucrurilor de cumparat. Aceste construcții sunt foarte utile și atunci când studiem materii care presupun clasificări, enumerații etc. (în general unde volumul de informații este mare și nu există neapărat o logică care să ajute reținerea).

Înțelegeți informațiile

O memorare mecanică nu are succes pe termen lung. De aceea este important să încercăm să înțelegem ceea ce vrem să reținem, să găsim logica, să facem conexiuni, să ne punem întrebări.

Vizualizați informațiile

Pentru multe persoane prezența unor fotografii, a unor scheme, tabele etc. este de un real folos pentru memorare. La fel de importantă poate fi și sublinierea textului cu culori diferite.

Rețineți activ

Implicarea activă în procesul de învățare și memorare are rezultate mult mai bune decât simpla citire/ascultare a unor informații, pentru că și nivelul de activitate mentală crește. De exemplu, când realizăm noi schemele pe baza informațiilor cu care lucrăm, șansele de a le reține sunt considerabil mai mari, decât dacă acestea ne-ar fi deja oferite într-un manual. La fel de utile pot fi și scrierea de mână a unor rezumate/scheme, unor cântecele cu cuvintele noi sau cu definițiile/conceptele pe care dorim să le reținem (aplicabil în învățarea unei limbi străine, dar nu numai). Încercați să vă folosiți de toate simțurile atunci când vreți să rețineți ceva (culori, gust, mirosuri, textură etc.).

Exerciţii pentru consolidarea informaţiilor memorate

Nu e suficient însă să ne asigurăm că am memorat eficient. Odată stocate informațiile în memoria de lungă durată, ele nu sunt oricând la dispoziția noastră, ci trebuie constant repetate și puse în legătură cu noile informații, pentru a putea fi accesate rapid.

Rememorați evenimentele de peste zi

Nu e nevoie să ţinem un jurnal în care să notăm zilnic ce simţim sau ce ni se întâmplă. E suficient dacă înainte de culcare ne propunem să trecem în revistă anumite întâmplări de peste zi, insistând pe unele detalii ca să ne punem la încercare capacitatea mnezică: ce am mâncat dimineaţă la micul dejun? cu ce era îmbrăcată colega mea? cum arăta persoana lângă care am stat în autobuz? Şi lista poate continua. Acest exerciţiu simplu ne ajută nu doar să ne antrenăm memoria, dar practicat frecvent, sunt şanse mari să începem să acordăm o mai mare atenţie la detaliile din jurul nostru.

Povestiți cuiva ceea ce vreți să rețineți

S-a observat că atunci când povestim cuiva (sau chiar nouă înșine cu voce tare) ceea ce am citit, ce am învățat, un film pe care l-am văzut, o carte pe care am citit-o sau planurile pe care le avem, consolidăm mult mai puternic aceste informații.

Legați informațiile vechi de cele noi

Asocierea informațiilor noi cu cele deja memorate are un dublu efect benefic pentru memorie: cele noi au mai mari șanse de a fi reținute, iar cele deja existente în memoria de lungă durată sunt împrospătate și mai bine consolidate.

Pe lângă aceste metode și strategii, există numeroase jocuri disponibile pe internet, de la cele mai simple până la cele mai complexe, menite să antreneze un anumit tip de memorie.

Doar asupra memoriei trebuie să lucrăm?

Ne dorim cu toţii o memorie exactă care să ne ajute să ne organizăm şi să ne uşureze munca. Uneori avem senzaţia că memoria noastră ne trădează, că uităm frecvent chiar şi lucrurile importante, nu doar detaliile. Să nu uităm însă că memoria este interdependentă de alte procese cognitive şi că ceea ce noi vedem ca o problemă de memorie să fie de fapt o problemă legată de stilul nostru de viață, cu modul în care gândim, ne organizăm etc.

Dacă perturbarea atenției are loc frecvent în timp ce lucrăm, nici performanța și nici memorarea nu au de câștigat. Dacă ne întrerupem des activitatea ca să verificăm emailul sau facebook-ul sau ca să fim atenți la versurile unei melodii pe care o ascultăm în surdină, ne păcălim singuri că facem lucrurile simultan. În realitate ideea de multitasking este o iluzie, pentru că de fapt ne concentrăm alternativ atenția pe fiecare activitate, una după alta, nu simultan.

Somnul este fundamental pentru memorie. Când dormim, creierul nostru transformă informațiile acumulate peste zi în cunoștințe. Un studiu publicat în 2013 a arătat că nu este importantă doar cantitatea de somn, ci și un anume pattern după care dormim, astfel încât memorarea să fie cât mai eficientă. Studiul s-a realizat pe 2700 de tineri cu vârsta între 13 și 18 ani și a arătat că cei care se culcă târziu (mai târziu de ora 11) au o performanță școlară mult mai slabă decât cei care merg la culcare mai devreme.

Un alt studiu a indicat importanța somnului imediat după o activitate de învățare: participanții (atât copii, cât și adulți tineri) au realizat o sarcină de memorare, după care jumătate dintre ei au dormit imediat după, în timp ce ceilalți au dormit mai târziu. Ulterior toți participanții au fost solicitați să își amintească ceea ce învățaseră. Cei care au domit imediat după ce au memorat au avut o performanță semnificativ mai bună decât celălalt grup.

Sportul este și el benefic pentru memorie. Pe lângă efectele pozitive pe care le are asupra organismului și a stării de spirit, un studiu publicat în 2014 a indicat rolul său asupra capacității de memorare la tineri (studii anterioare vizaseră exclusiv copiii și bătrânii). Cei care făceau sport și erau într-o condiție fizică bună au reușit să memoreze și să-și amintească informațiile mult mai bine decât cei sedentari, care nu erau în formă.

Renunțarea la fumat ar putea fi o decizie înțeleaptă nu doar pentru organism, ci și pentru memorie. Un studiu din 2011 a atras atenția efectului nociv al fumatului asupra calității amintirilor noastre. Trei categorii de participanți au participat la acest studiu: 27 de fumători, 18 persoane care se lăsaseră de fumat și 24 care nu au fumat niciodată, aceștia fiind testați în privința capacității de a-și aminti activitățile pe care le au de făcut la un anume punct în viitor. Fumătorii și-au amintit cel mai puțin, comparativ cu cei care nu au fumat niciodată sau care s-au lăsat de fumat.

Eficiența memoriei poate fi îmbunătățită, alegând metodele și strategiile care ni se potrivesc cel mai bine. Fiecare are propriul stil de a memora, la care anumite exerciții și tehnici se pretează cel mai bine.