Diabetul netratat sau necontrolat bine terapeutic - riscuri și evoluție pe termen lung

Diabetul netratat sau necontrolat bine terapeutic - riscuri și evoluție pe termen lung

©

Autor:

Diabetul netratat sau necontrolat bine terapeutic - riscuri și evoluție pe termen lung

Diabetul zaharat este una dintre cel mai des întâlnite patologii pe plan mondial, afectând circa 540 de milioane de adulÈ›i È™i este considerat la ora actuală a noua cauză de mortalitate la nivel global. Această patologie poate afecta persoane de toate vârstele, în prezent nu exsistă nicio terapie care să asigure vindecarea, iar netratată poate determina efecte permanente la nivelul tuturor aparatelor È™i sistemelor. Din acest motiv este important să cunoaÈ™tem modul în care această boală afectează organismul, cum trebuie È›inut sub control pe termen lung, precum È™i modul prin care pacienÈ›ii pot duce o viață cât mai apropiată de normal.

Ce este diabetul zaharat și cum se manifestă?

Diabetul zaharat este o afecÈ›iune caracterizată prin valori persistent crescute ale glucozei din sânge, noÈ›iune cunoscută sub denumirea de hiperglicemie cronică. Din punct de vedere al substratului organic, diabetul este consecinÈ›a suferinÈ›ei pancreatice, întrucât la acest nivel se secretă singurul hormon hipoglicemiant al organismului, anume insulina. Intervalul normal de referință pentru valorile glicemiei se situează între 75 È™i 110 mg/dl, iar în cazul pacienÈ›ilor cu diabet nediagnosticat, glicemia poate să atingă valori de până la 180-250 mg/dl. Hiperglicemia determină o serie de simptome caracteristice care îndeamnă pacientul să se prezinte la medic, acestea fiind reprezentate de:

  • Poliurie, termen ce desemnează urinarea foarte frecventă, iar la fiecare micÈ›iune se elimină o cantitate mare de urină;
  • Polifagie, noÈ›iune ce se referă la nevoia continua de aport alimentar;
  • Polidipsie, însemnând necesitatea ingestiei unei cantități crescute de apă sau alte lichide;
  • Scădere persistentă în greutate, în ciuda aportului alimentar bogat;
  • Stare de oboseală continuă, lipsă de energie;
  • Semne ale deshidratării;
  • Miros de acetonă al respiraÈ›iei (în cazul unei complicaÈ›ii numite cetoacidoză). (1)


Câte tipuri de diabet există È™i cum se tratează fiecare?

Panceasul este o glandă cu secreÈ›ie dublă, exocrină È™i endocrină situată la nivel abdominal, în vecinătatea stomacului. Din punct de vedere al secreÈ›iei endocrine, la nivel pancreatic există mai multe tipuri de celule secretoare, însă dintre acestea tipurile principale sunt celulele α care produc glucagonul, un hormon hiperglicemiant È™i celulele β care produc insulina. Rolul insulinei este de a acÈ›iona asupra zaharurilor din alimentaÈ›ie facilitându-le intrarea în celule sau depozitarea acestora. Clasificarea diabetului zaharat se poate realiza pe baza mecanismului fiziopatologic care determină disfuncÈ›ia panceasului endocrin, astfel:

  • Diabetul zaharat tip 1: este cauzat de o tulburare autoimună care determină distrugerea celulelor β pancreatice, fapt ce cauzează un deficit de insulină. În mod tipic este apanajul populaÈ›iei tinere, fiind diagnosticat cu uÈ™urință datorită simptomatologiei specifice;
  • Diabetul zaharat tip 2: apare consecutiv dezvoltării insulinorezistenÈ›ei, noÈ›iune ce desemnează scăderea marcată a sensibilității È›esuturilor la acÈ›iunea insulinei. Se diagnostichează la o vârstă relativ înaintată, după apariÈ›ia complicaÈ›iilor, de obicei se asociază cu obezitatea È™i tinde să existe o agregare familială a cazurilor;
  • Diabetul gestaÈ›ional: se dezvoltă în timpul sarcinii, de obicei în cel de al doilea trimestru È™i este consecinÈ›a modificărilor hormonale atribuite acestei perioade. În majoritatea cazurilor, hiperglicemia se remite după naÈ™tere, însă gravidele care au dezvoltat diabet gestaÈ›ional prezintă un risc semnificativ de a fi diagnosticate cu diabet de tip 2 în cursul vieÈ›ii.


Tratamentul diabetului zaharat depinde de tipul acestuia, întrucât tipul 1 se tratează exclusiv cu ajutorul insulinei adinistrate injectabil, în timp ce diabetul tip 2 se poate controla atât cu ajutorul dietei È™i exerciÈ›iului fizic, cât È™i cu medicaÈ›ie antidiabetică. Rolul modificării stilului de viață în cazul tipului 2 este deosebit de important întrucât scăderea în greutate scade necesarul medicamentos prin reducerea insulinorezistenÈ›ei. OpÈ›iunile terapeutice pentru diabetul tip 2 sunt variate, de la comprimate cu administrare zilnică până la preparate injectabile administrate la intervale mai mari de timp. Cu toate acestea, există situaÈ›ii în care consecutiv epuizării rezervelor insulinice proprii, pacienÈ›ii cu diabet zaharat tip 2 pot ajunge să necesite administrarea de insulină exogenă. (1), (2)

Care sunt efectele hiperglicemiei asupra organismului?

Glucoza reprezintă o sursă de hrană pentru È›esuturi pe care organismul o gestionează în mod fiziologic prin stimularea pătrunderii ei în diverse tipuri de celule, iar excesul este transportat către organele de depozit sub diferite forme. PacienÈ›ii cu diabet zaharat care nu îÈ™i monitorizază periodic valorile glicemice sunt expuÈ™i la acÈ›iunea nocivă a hiperglicemiei asupra organismului prin următoarele efecte:

  • Accelerara dezvoltării bolii aterosclerotice;
  • CreÈ™terea valorilor tensiunii arteriale;
  • Promovarea statusului inflamator al celulelor;
  • CreÈ™terea susceptibilității la infecÈ›ii oportuniste;
  • Formarea microtrombozelor;
  • Modificarea metabolismului lipidic È™i apariÈ›ia dislipidemiei;
  • ApariÈ›ia statusului procoagulant.


Toate aceste procese vor determina în timp dezvoltarea complicaÈ›iilor diabetului zaharat care pot fi împărÈ›ite în două categorii:

  • ComplicaÈ›ii microangiopatice, compuse din neuropatie, consecință a afectării È›esutului nervos central È™i periferic, nefropatie, termen ce desemnează afectarea renală È™i retinopatie, reprezentând afectarea retiniană;
  • ComplicaÈ›ii macroangiopatice din care fac parte boala vasculară periferică, accidentul vascular cerebral È™i bolile cardiace.


Fiecare dintre aceste complicaÈ›ii poate afecta pacienÈ›ii cu valori glicemice necontrolate, motiv pentru care se recomandă dozarea periodică a hemoglobinei glicozilate, regăsită È™i sub acronimul hemoglobină A1C (HbA1C). Valorile de referință ale hemoglobinei glicozilate necesare pentru prevenirea complicaÈ›iilor diabetului se situează în jurul valorii de 7%, însă variază în funcÈ›ie de diverÈ™i factori precum vârsta pacientului, sexul, rasa, comorbiditățile existente etc. (2), (3), (4)

Cum pot fi prevenite complicațiile diabetului zaharat?

PacienÈ›ii diagnosticaÈ›i cu diabet zaharat au datoria de a îÈ™i modifica stilul de viață din perioada anterioară primirii diagnosticului în scopul prevenirii complicaÈ›iilor, întrucât această afecÈ›iune accelerează procesele patologice provocate de factorii de risc, în comparaÈ›ie cu populaÈ›ia sănătoasă. În continuare vor fi prezentate cele mai comune complicaÈ›ii ale diabetului, împreună cu principalele modalități de prevenÈ›ie.

1. Bolile cardiovasculare:

  • Adoptarea unei alimentaÈ›ii bazate pe carne slabă, fibre vegetale, fructe È™i legume, alături de evitarea dulciurilor rafinate, a mezelurilor procesate È™i a băuturilor carbogazoase îndulcite;
  • RenunÈ›area la fumat sau reducerea numărului de È›igarete consumate pe zi;
  • Scăderea în greutate, treptat È™i consecvent, până la atingerea unui indice de masă corporală în jurul valorii de 24;
  • Activitatea fizică regulată, în limita tolerabilității;
  • MenÈ›inerea tensiunii arteriale în limitele stabilite de medicul specialist pentru fiecare pacient în parte;
  • Monitorizarea periodică a valorilor profilului lipidic.

2. Boala cronică renală:

  • Monitorizarea strictă a hemoglobinei glicozilate, în special după aparÈ›ia microalbuminuriei;
  • Reducerea aportului de sodiu din dietă;
  • Tratamentul optim al bolilor cardiovasculare;
  • Reducerea valorilor tensiunii arteriale.

3. Neuropatia diabetică:

  • Oprirea definitivă a consumului de alcool;
  • RenunÈ›area la fumat;
  • Administrarea de medicaÈ›ie neurotrofică;
  • Monitorizarea zilnică a aspectului picioarelor È™i tratamentul precoce al eventualelor leziuni;

4. Retinopatia diabetică:

  • MenÈ›inerea în limite normale a tensiunii arteriale;
  • Monitorizarea strictă a hemoglobinei glicozilate;
  • RenunÈ›area la fumat. (5), (6)


Un aspect important de reÈ›inut pentru toÈ›i pacienÈ›ii cu diabet zaharat este că toate aceste măsuri de prevenÈ›ie trebuie respectate încă dinaintea apariÈ›iei complicaÈ›iilor, motiv pentru care este absolut necesară colaborarea strânsă între pacient È™i medicul specialist.


Data actualizare: 30-10-2023 | creare: 30-10-2023 | Vizite: 297
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Smart Contact Lens – lentilele care monitorizează glicemia
  • CompuÈ™ii din cafea ce pot preveni apariÈ›ia diabetului de tip 2
  • Persoanele care suferă de diabet au un risc crescut de a dezvolta infecÈ›ii stafilococice
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum