Decompensarea psihică

Autor: Bulacu-Dabu Ioan-Alexandru, student medicină

Decompensarea psihică este un termen folosit pentru a descrie o deteriorare a sănătății mintale și a abilităților de coping emoțional, adesea marcată de o scădere a funcționării și o incapacitate de a gestiona eficient factorii de stres.

Cauzele decompensării psihice

Printre factorii responsabili de apariția fenomenului cunoscut sub numele de decompensare psihică se numără:

schimbările majore în viață;
lipsa suportului emoțional;
traumele emoționale;
tulburările mintale;
abuz de substanțe;
afecțiuni cronice;
stresul cronic.

Expunerea prelungită la niveluri ridicate de stres fără mecanisme adecvate de adaptare poate duce la decompensare psihică. Factorii de stres cronici, cum ar fi presiunile la locul de muncă, dificultățile în relație sau stresul financiar, pot contribui la o scădere a bunăstării mentale. Expunerea la evenimente traumatice, cum ar fi abuzul, violența sau dezastrele naturale, poate copleși mecanismele de adaptare ale unei persoane și poate declanșa decompensarea psihică. Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) este un rezultat comun al unor astfel de experiențe. (1)

Schimbările semnificative ale vieții, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, divorțul sau mutarea într-o altă țară sau în alt oraș, pot acționa ca factori cauzali pentru decompensarea psihică. Provocarea de a se adapta la noile circumstanțe poate depăși capacitatea de a face față a unei persoane. În plus, persoanele cu afecțiuni preexistente de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea sau tulburarea bipolară, pot fi mai vulnerabile la decompensare, în special în perioadele de stres crescut sau de sprijin inadecvat.

Afecțiunile cronice pot avea un impact asupra sănătății mintale și pot contribui la decompensarea psihică. Interacțiunea dintre sănătatea fizică și cea mentală este semnificativă în bunăstarea generală. De asemenea, abuzul sau dependența de substanțe pot exacerba decompensarea psihică. Consumul de substanțe poate fi o încercare de auto-medicație, ceea ce duce la un ciclu de înrăutățire a sănătății mintale. Conexiunile sociale limitate și lipsa rețelelor de sprijin pot contribui la sentimentele de izolare și pot crește riscul decompensării psihice. (2)

Semne si simptome

Semnele și simptomele decompensării psihice pot varia foarte mult, dar indicatorii comuni pot include:

schimbări ale dispoziției;
consumul de substanțe;
scăderea concentrării;
alterarea memoriei;
scăderea socializării;
tentative de suicid;
manifestări fizice;
insomnie.

O schimbare vizibilă a dispoziției, cum ar fi iritabilitate crescută, tristețe sau amorțeală emoțională este reprezentativă pentru decompensarea psihică, același lucru fiind valabil și pentru dificultățile de concentrare, de luare a deciziilor sau de reamintire a informațiilor.

Insomnia sau somnul excesiv pot indica existența unei patologii de natură psihică, iar evitarea interacțiunilor sociale și retragerea de la activitățile pe care o persoană le făcea în mod obișnuit poate sugera aceleași manifestări. În plus, simptomele psihologice pot fi însoțite și de simptome fizice, precum durerile de cap sau gastrointestinale, întrucât cele două sisteme se întrepătrund, iar influența unuia asupra celuilalt este bidirecțională. (3)

Diagnosticarea decompensării psihice

Medicii efectuează o evaluare clinică cuprinzătoare, luând în considerare istoricul pacientului, simptomele actuale și deficiențele funcționale. Interviurile structurate, cum ar fi MINI sau CIDI, pot fi utilizate pentru a colecta informații standardizate în scopuri de diagnostic. (4)

Observarea schimbărilor în comportament și interacțiuni sociale este esențială pentru înțelegerea amplorii decompensării psihice. Contribuțiile membrilor familiei, prietenilor sau altor surse pot oferi informații valoroase asupra funcționării persoanei afectate și asupra schimbărilor de comportament. Evaluările psihometrice, inclusiv chestionarele standardizate și testele psihice, pot fi folosite pentru a evalua aspecte specifice ale sănătății mintale. (5)

Strategii de tratament

Terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta pacienții să identifice și să schimbe tiparele de gândire și comportamentele negative ce le agravează starea mintală. De asemenea, explorarea proceselor inconștiente și a conflictelor nerezolvate poate fi benefică în abordarea cauzelor fundamentale ale decompensării psihice. Oferirea de sprijin emoțional și îndrumări practice în momentele dificile poate fi parte integrantă a procesului terapeutic.

Medicamentele psihotrope, cum ar fi antidepresivele sau medicamentele anti-anxietate, pot fi prescrise pentru a atenua simptomele asociate cu decompensarea psihică. Cu toate acestea, tratamentul medicamentos se face sub supravegherea unui psihiatru. În cazurile severe în care există un risc iminent de vătămare pentru sine sau pentru alții, spitalizarea într-o unitate psihiatrică poate fi necesară pentru stabilizare și tratament intensiv. (6)

Intervenția imediată în timpul unei crize, cum ar fi prin intermediul liniilor de asistență în caz de criză sau al unităților mobile de criză, poate oferi sprijin și legătura necesară cu serviciile adecvate. De asemenea, participarea în grupuri de sprijin sau organizații comunitare poate stimula un sentiment de conexiune și înțelegere, reducând sentimentele de izolare. Învățarea și practicarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi mindfulness, exerciții de relaxare și managementul timpului, pot îmbunătăți abilitățile de coping.

Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv exerciții fizice regulate, alimentație echilibrată și somn adecvat, contribuie la bunăstarea mentală generală. În cazurile în care dinamica familiei contribuie la decompensarea psihică, terapia familială poate fi benefică în abordarea problemelor de comunicare și în promovarea unui mediu de sprijin. Întâlnirile regulate de urmărire cu medici psihiatrii și consilieri psihologici asigură evaluarea continuă a progresului, ajustarea planurilor de tratament și identificarea precoce a potențialelor recidive. (7)

Concluzie

Decompensarea psihică este un fenomen complex care necesită o abordare cuprinzătoare și individualizată a evaluării și tratamentului. Căutarea ajutorului profesionist este crucială pentru un diagnostic precis și pentru dezvoltarea unui plan de tratament eficient. Este important ca persoanele care se confruntă cu decompensarea psihică, precum și persoanele care intră în contact cu acestea și au un impact asupra stării mintale a lor, să recunoască semnele, să caute asistență cu promptitudine și să se angajeze într-un proces de colaborare pentru sănătatea mintală și bunăstarea acestora.

Data actualizare: 28-11-2023 | creare: 28-11-2023 | Vizite: 1027

Bibliografie

1. Understanding Episodes Of Decompensation, Mental Illness & Social Security Disability Benefits, https://www.morganweisbrod.com/librarys/mental-illness/
2. What Is Mental Decompensation?, https://www.carenity.us/condition-information/magazine/news/what-is-mental-decompensation-1218
3. Warning Signs and Symptoms, https://www.nami.org/About-Mental-Illness/Warning-Signs-and-Symptoms
4. Wittchen HU. Reliability and validity studies of the WHO--Composite International Diagnostic Interview (CIDI): a critical review. J Psychiatr Res. 1994 Jan-Feb;28(1):57-84. doi: 10.1016/0022-3956(94)90036-1. PMID: 8064641.
5. Mental illness, https://www.healthdirect.gov.au/mental-illness
6. Novacek, J., & Raskin, R. (1998). Recognition of Warning Signs : A Consideration for Cost-Effective Treatment of Severe Mental Illness. In Psychiatric Services (Vol. 49, Issue 3, pp. 376–378). American Psychiatric Association Publishing. https://doi.org/10.1176/ps.49.3.376
7. The role of lifestyle factors in mental health, https://blogs.flinders.edu.au/student-health-and-well-being/2023/01/30/the-role-of-lifestyle-factors-in-mental-health/

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Ruminaţia

După un eveniment sau o situaţie de viaţă, continui să derulezi repetitiv în minte ce s-a întâmplat, să te...

Senzația de déjà vu

Dacă vi s-a întâmplat cel puțin o dată să aveți senzația că retrăiți în prezent o situație în care a�...

Sinestezia

Sinestezia reprezintă o particularitate neurologică în care un anumit simț este perceput, în mod spontan, prin...

Înroșirea feței cauzată de emoții
Rezerva cognitivă
Iluziile optice (vizuale)
Beneficiile și importanța scrisului de mână

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum