Calcitonina

Calcitonina este o substanță hormonală de natură peptidică, secretată la nivelul glandei tiroide de către celulele parafoliculare C. Secreția de calcitonină de către celulele parafoliculare C ale glandei tiroide apare ca un răspuns la creșterea nivelului seric de calciu.

Calcitonina previne apariția unor modificări spontane ale nivelului seric de calciu, iar datorită rolului său de reglare a activității și a numărului de osteoclaste, previne desfășurarea resorbției osoase.

Pe lângă funcția de menținere a homeostaziei calciului la nivelul oaselor și a rinichilor, calcitonina inhibă activitatea vitaminei D și a parathormonului. La nivel renal, calcitonina stimulează clearance-ul calciului și al fosfatului.

Calcitonina este utilizată în practica medicală ca marker tumoral pentru diagnosticarea și monitorizarea în evoluție a carcinomului medular tiroidian, prezentând o sensibilitate și o specificitate crescută în acest sens. De asemenea, calcitonina este utilizată pentru screeningul carcinomului medular tiroidian în rândul membrilor familiei bolnavilor diagnosticați cu această afecțiune. În cazul bolnavilor diagnosticați în antecedente cu carcinom medular tiroidian, dublarea nivelului seric al calcitoninei, în urma tratamentului antineoplazic administrat, sugerează apariția recidivei tumorale.

Nivelul seric al calcitoninei se află în strânsă legătură cu dimensiunile formațiunii tumorale. În cazul tumorilor neuroendocrine, precum insulinomul, vipomul, tumorile carcinoide, etc., creșterea nivelului seric al calcitoninei apare în contextul sindroamelor paraneoplazice dezvoltate în acest context. [1], [2], [3], [4], [5]

Recomandări de determinare

Determinarea nivelului seric al calcitoninei este recomandată în următoarele circumstanțe:

• în cazul bolnavilor depistați cu noduli tiroidieni cu aspect hipoecogen pe ecografia tiroidiană și „rece” pe scintigrama tiroidiană
• în cazul bolnavilor depistați cu noduli tiroidieni, cu rezultate sugestive pentru carcinomul medular tiroidian pe examenul citologic
• pentru diagnosticarea neopasmului tiroidian în cazul bolnavilor care prezintă noduli tiroidieni cu suspiciune de malignitate, cu examen histopatologic neconcludent și fără iodocaptare
• pentru diagnosticarea diareei refractare la tratament (aproximativ 10-20% din bolnavii cu neoplasm tiroidian dezvoltă această formă de diaree „neoplazică”, fără răspuns la medicația antidiareică specifică)
• pentru screeningul carcinomului medular tiroidian în rândul rudelor bolnavilor diagnosticați cu această formă de cancer sau cu neoplazii endocrine multiple ereditare de tip 2 (în aproximativ 25% din cazuri, carcinomul medular tiroidian se asociază acestor forme de cancer)
• pentru screeningul familial al carcinomului medular tiroidian, în cazul bolnavilor cu feocromocitom (în aproximativ 50% din cazuri, bolnavii cu neoplazii ereditare multiple dezvoltă un feocromocitom, care precedă apariția carcinomului medular tiroidian).
• pentru monitorizarea carcinomului medular tiroidian supus tratamentului chirurgical, radioterapic, chimioterapic sau iodoterapic
• pentru diagnosticarea altor tipuri de tumori neuroendocrine, precum insulinomul, tumorile carcinoide, carcinomul pulmonar cu celule mici, vipomul. [1], [2], [3], [4], [5]

Valori normale ale calcitoninei

Valorile normale ale concentrației serice a calcitoninei variază în funcție de gen și de vârsta individului în cauză.

La persoanele de gen feminin, valorile normale ale calcitoninei serice sunt următoarele în funcție de vârstă:

• sub 26,3 în cazul sugarilor cu vârste cuprinse între trei și 12 luni
• sub 8,68 în cazul copiiilor mici cu vârste cuprinse între unu și șase ani
• sub 7,42 în cazul copiiilo cu vârste cuprinse între șase și 11 ani
• sub 3,96 în cazul adolescenților și tinerilor cu vârste cuprinse între 11 și 20 de ani
• sub 4,3 în cazul femeilor nefumătoare cu vârste de peste 20 de ani
• sub 7,49 în cazul femeilor fumătoare cu vârste de peste 20 de ani.

La persoanele de gen masculin, valorile normale ale calcitoninei serice sunt următoarele în funcție de vârstă:

• sub 26,6 în cazul sugarilor cu vârste cuprinse între trei și 12 luni
• sub 13 în cazul copiiilor mici cu vârste cuprinse între unu și șase ani
• sub 9,81 în cazul copiiilo cu vârste cuprinse între șase și 11 ani
• sub 4,11 în cazul adolescenților și tinerilor cu vârste cuprinse între 11 și 20 de ani
• sub 9,52 în cazul bărbaților nefumători cu vârste de peste 20 de ani
• sub 10,9 în cazul bărbaților fumători cu vârste de peste 20 de ani. [2], [3], [4], [5]

Creșterea valorilor calcitoninei

Nivelul seric al calcitoninei este în mod fiziologic crescut postprandial (după masă), în rândul nou-născuților și a femeilor însărcinate, cu sarcină ajunsă la termen.

Creșteri patologice ale nivelului seric al calcitoninei pot fi înregistrate în contextul următoarelor afecțiuni sau condiții patologice:

• carcinomul medular tiroidian și alte tipuri de tumori maligne tiroidiene
• neoplaziile endocrine ereditare de tip 2
• tumorile neuroendocrine, precum insulinomul, vipomul, tumorile carcinoide, carcinomul pulmonar cu celule mici, etc.
• feocromocitomul unilateral, bilateral sau familial
• carcinomul celulelor insulare pancreatice
• neoplasmul de prostată
• neoplasmul ovarian
• leucemii
• sindroame mieloproliferative
• anumite tumori mamare sau pulmonare (precum carcinomul cu celule mici, etc.)
• hipergastrinemie
• hiperparatiroidism
• bolile inflamatorii cronice
• insuficiența renală acută
• boala cronică de rinichi
• metastazele osoase asociate unui tun-over crescut
• anemia pernicioasă
• sindromul Zollinger-Ellison
• hipercalcemie
• tiroidita acută
• ciroza hepatică. [1], [2], [3], [4], [5]

Interferențe

Obținerea unor rezultate neconcludente în urma determinării nivelului seric al calcitoninei poate fi datorată următoarelor aspecte:

• administrarea în scop terapeutic a unor doze crescut de biotină (de peste 5 mg pe zi). În acest context, se recomandă determinarea concentrației serice a calcitoninei doar la cel puțin opt ore de la ultima doză de biotină administrată.
• în caz de administrare a imunoterapiei cu anticorpi monoclonali proveniți de la șoarece
• în cazul bolnavilor care prezintă titruri crescute ale anticorpilor anti-ruteniu și anti-streptavidină. [1], [2]