Practica recunoştinţei
Autor: http://tophabits.ro/obiceiuri/practica-recunostintei/
“Recunoştinţa nu este doar cea mai importantă dintre virtuţi, ci şi părintele tuturor celorlalte.”
Marcus Tullius Cicero
Aţi păţit vreodată să vă intre o pietricică în pantof? Când lucrul acesta se întâmplă, tindem să ne enervăm puţin, apoi ne aplecăm şi scoatem pietricica. Interesant este că în zilele în care nu avem nicio pietricică în pantof, nu realizăm acest lucru.
Nu ne bucurăm de lucrurile bune care se întâmplă, în schimb ne enervăm pe cele rele, fie ele nişte mărunţişuri precum o pietricică.
În articolul de faţă vreau să vorbesc despre un lucru care îţi poate îmbunătăţi semnificativ viaţa: recunoştinţa.
Noi nu prea avem exerciţiul recunoştinţei. Nu suntem recunoscători pentru lucrurile care apar natural. În schimb, preferăm să ne concentrăm pe lucrurile negative. Iar dacă suntem recunoscători pentru ceva, atunci se întâmplă doar când luptăm să obţinem acel ceva. Lucrurile gratis nu ne interesează în aceeaşi măsură.
De ce să practici recunoştinţa
În primul rând ve fi mai optimist. Rezultatele unui studiu arată că “”Oamenii recunoscători au raportat niveluri mai ridicate ale stărilor pozitive, de entuziasm, determinare, atenţie şi energie…”.
Concluziile acestui studiu subliniază impactul recunoştinţei în viaţa oamenilor:
cei care au păstrat jurnale de recunoştinţă timp de o săptămână au avut o părere mai bună despre viaţa lor în ansamblu şi au fost mai optimişti cu privire la săptămâna ce urma, comparativ cu cei care şi-au continuat vechiul stil de viaţă
participanţii care au ţinut liste de recunoştinţă timp de două luni au avut mai multe şanse să-şi atingă obiectivele pe plan personal comparativ cu participanţii din celelalte condiţii experimentale
oamenii recunoscători au niveluri mai ridicate de emoţii pozitive, satisfacţie de viaţă, vitalitate, optimism şi niveluri mai scăzute de depresie si stres
oamenii recunoscători acordă o importanţă mai mică bunurilor materiale şi sunt mai puţin invidioşi pe ceilalţi
Cum să practici recunoştinţa
Deşi ne naştem fiecare cu caractere diferite, recunoştinţa poate deveni până la urmă un obicei, dacă e practicată în fiecare zi. Mai jos sunt lucrurile care te pot ajuta să-ţi cultivi obiceiul recunoştinţei:
1. Jurnalul de recunoştinţă: Cel mai efectiv mod de a practica recunoştinţa e jurnalul de recunoştinţă.
Vara trecută mi-am făcut un cont privat pe Twitter. În fiecare seară scriam 3 lucruri care mi-au plăcut în ziua respectivă şi pentru care eram recunoscător.
La început a fost mai greu pentru că aveam impresia că fiecare zi e la fel de plictisitoare şi nu se întâmpla nimic. Aşa că scriam cele mai mărunte lucruri doar ca să fie în număr de 3. Dacă mâncam ceva delicios, atunci scriam.
Şi după o vreme, s-a întâmplat ceva curios: în timpul zilei eram mult mai concentrat pe lucrurile pozitive. Dacă mi se întâmpla ceva frumos, mă gândeam automat: “Hei, ăsta e un lucru pe care să-l scriu în jurnalul de recunoştinţă.” Şi aşa m-am trezit peste câteva zile că observ din ce în ce mai multe lucruri plăcute pentru care eram recunoscător.
Am păstrat acel obicei 2 săptămâni de zile, iar când mă gândesc la acea perioadă, ştiu că a fost cea mai frumoasă perioadă din vacanţa de vară.
Eram la un stadiu de optimism atât de mare încât reuşeam să mă trezesc cu zâmbetul pe buze în fiecare dimineaţă la ora 6 şi să alerg 3 km.
Energia, entuziasmul şi motivaţia din acea perioadă au fost uimitoare.
2. Foloseşte o piatră a recunoştinţei. Trebuie să recunosc, n-am folosit încă această metodă. Prima dată când am auzit de ea a fost în filmul “The Secret”. Ideea e să cauţi o piatră şi să o păstrezi tot timpul cu tine. Şi de fiecare dată când o atingi sau o vezi, trebuie să te gândeşti la 5 lucruri plăcute din viaţa ta pentru care eşti recunoscător.
Chestia mişto la tehnica asta e că te ajută să fii recunoscător pe toată durata zilei şi în momente în care nu te aştepţi. Dacă o porţi la îndemână sunt şanse să o atingi sau să o vezi destul de des într-o zi.
3. Schimbă-ţi punctul de vedere. De fiecare dată când un eveniment stresant şi neplăcut apare în viaţa ta, gândeşte-te la lucrurile plăcute care s-au întâmplat datorită lui.
La începutul toamnei aflasem că din bursier ajunsesem restanţier datorită nepriceperii unei profesoare. Au fost două zile stresante: drumuri Cluj-Câmpia, nervi, stres, gânduri în timpul nopţii etc.
Cum tot mă plimbam prin Cluj am întâlnit o tipă pe autobuz. Ştiţi ce se întâmplă când cunoşti un om nou? Se întâmplă lucruri frumoase. Pentru că omul acela va genera un lanţ de evenimente şi oameni în viaţa ta. Şi lucrul ăsta mi-a fost destul ca să-mi schimb starea. Şi am rămas recunoscător acelui eveniment neplăcut pentru că mi-a adus în cale un om.
În anul I, când mi-am picat primul examen, am refuzat să mă enervez. Ba chiar l-am scos pe un prieten la o bere şi-am sărbătorit eşecul pe motiv că “ceea nu te omoară te întăreşte”.
Era prima dată când sărbătoream un lucru negativ din viaţa mea. Era modul meu de a fi recunoscător eşecului pentru că mi-a dat ocazia să învăţ că eu sunt singurul răspunzător pentru felul în care mă simt.
4. Mulţumeşte mai des. Oamenii mulţumesc destul de rar şi doar atunci când primesc ceva foarte valoros.
Am un prieten foarte bun şi l-am ajutat odată să acopere un foişor. Era destul de nostim pentru că de fiecare dată când îi dădeam ceva, mulţumea. Era ceva de genul:“-Dă-mi ciocanul!. Mulţumesc. Dă-mi un cui! Mulţumesc.”
Nu spun că ar trebui să mulţumim în fiecare secundă ca-n situaţia de mai sus. Însă de fiecare dată când cineva ne ajută cu ceva, recunoştinţa noastră are efect şi asupra celuilalt pentru că se simte apreciat, dar şi asupra noastră pentru că mulţumim pentru un lucru frumos apărut în viaţa noastră.
5. Nu te mai plânge. Ale are un proiect foarte greu la facultate. Şi când ne-am întâlnit zilele trecute la o poveste, a repetat întruna cât de greu e proiectul şi cât de groază îi e să-l facă. Nu cred că ţine un jurnal de recunoştinţă. În schimb se pare că ţine evidenţa lucrurilor urâte din viaţa ei.
Când te plângi întruna despre un lucru, nu faci altceva decât să înrăutăţeşti situaţia. Proiectul tău e pe calculator: te gândeşti la el când eşti la calculator. Când eşti pe bancă, la aer curat, vorbeşti de lucruri despre care-ţi place să vorbeşti.
Şi eu mă plâng. De multe ori o fac în gând. Recent am învăţat să fiu mai conştient de gândurile mele. De câte ori mă simţeam aiurea pe stradă, observam că lucrul acesta se întâmpla din cauza dialogului care îl aveam cu mine însumi.
Mă gândeam la ceva plăcut şi reveneam pe linia de plutire. Ieri mi-am propus ca în drumul meu spre şcoală să mă gândesc doar la lucruri plăcute şi cărora le mulţumeam în gând că există. A fost o plimbare extrem de plăcută.
Marcus Tullius Cicero
Aţi păţit vreodată să vă intre o pietricică în pantof? Când lucrul acesta se întâmplă, tindem să ne enervăm puţin, apoi ne aplecăm şi scoatem pietricica. Interesant este că în zilele în care nu avem nicio pietricică în pantof, nu realizăm acest lucru.
Nu ne bucurăm de lucrurile bune care se întâmplă, în schimb ne enervăm pe cele rele, fie ele nişte mărunţişuri precum o pietricică.
În articolul de faţă vreau să vorbesc despre un lucru care îţi poate îmbunătăţi semnificativ viaţa: recunoştinţa.
Noi nu prea avem exerciţiul recunoştinţei. Nu suntem recunoscători pentru lucrurile care apar natural. În schimb, preferăm să ne concentrăm pe lucrurile negative. Iar dacă suntem recunoscători pentru ceva, atunci se întâmplă doar când luptăm să obţinem acel ceva. Lucrurile gratis nu ne interesează în aceeaşi măsură.
De ce să practici recunoştinţa
În primul rând ve fi mai optimist. Rezultatele unui studiu arată că “”Oamenii recunoscători au raportat niveluri mai ridicate ale stărilor pozitive, de entuziasm, determinare, atenţie şi energie…”.
Concluziile acestui studiu subliniază impactul recunoştinţei în viaţa oamenilor:
cei care au păstrat jurnale de recunoştinţă timp de o săptămână au avut o părere mai bună despre viaţa lor în ansamblu şi au fost mai optimişti cu privire la săptămâna ce urma, comparativ cu cei care şi-au continuat vechiul stil de viaţă
participanţii care au ţinut liste de recunoştinţă timp de două luni au avut mai multe şanse să-şi atingă obiectivele pe plan personal comparativ cu participanţii din celelalte condiţii experimentale
oamenii recunoscători au niveluri mai ridicate de emoţii pozitive, satisfacţie de viaţă, vitalitate, optimism şi niveluri mai scăzute de depresie si stres
oamenii recunoscători acordă o importanţă mai mică bunurilor materiale şi sunt mai puţin invidioşi pe ceilalţi
Cum să practici recunoştinţa
Deşi ne naştem fiecare cu caractere diferite, recunoştinţa poate deveni până la urmă un obicei, dacă e practicată în fiecare zi. Mai jos sunt lucrurile care te pot ajuta să-ţi cultivi obiceiul recunoştinţei:
1. Jurnalul de recunoştinţă: Cel mai efectiv mod de a practica recunoştinţa e jurnalul de recunoştinţă.
Vara trecută mi-am făcut un cont privat pe Twitter. În fiecare seară scriam 3 lucruri care mi-au plăcut în ziua respectivă şi pentru care eram recunoscător.
La început a fost mai greu pentru că aveam impresia că fiecare zi e la fel de plictisitoare şi nu se întâmpla nimic. Aşa că scriam cele mai mărunte lucruri doar ca să fie în număr de 3. Dacă mâncam ceva delicios, atunci scriam.
Şi după o vreme, s-a întâmplat ceva curios: în timpul zilei eram mult mai concentrat pe lucrurile pozitive. Dacă mi se întâmpla ceva frumos, mă gândeam automat: “Hei, ăsta e un lucru pe care să-l scriu în jurnalul de recunoştinţă.” Şi aşa m-am trezit peste câteva zile că observ din ce în ce mai multe lucruri plăcute pentru care eram recunoscător.
Am păstrat acel obicei 2 săptămâni de zile, iar când mă gândesc la acea perioadă, ştiu că a fost cea mai frumoasă perioadă din vacanţa de vară.
Eram la un stadiu de optimism atât de mare încât reuşeam să mă trezesc cu zâmbetul pe buze în fiecare dimineaţă la ora 6 şi să alerg 3 km.
Energia, entuziasmul şi motivaţia din acea perioadă au fost uimitoare.
2. Foloseşte o piatră a recunoştinţei. Trebuie să recunosc, n-am folosit încă această metodă. Prima dată când am auzit de ea a fost în filmul “The Secret”. Ideea e să cauţi o piatră şi să o păstrezi tot timpul cu tine. Şi de fiecare dată când o atingi sau o vezi, trebuie să te gândeşti la 5 lucruri plăcute din viaţa ta pentru care eşti recunoscător.
Chestia mişto la tehnica asta e că te ajută să fii recunoscător pe toată durata zilei şi în momente în care nu te aştepţi. Dacă o porţi la îndemână sunt şanse să o atingi sau să o vezi destul de des într-o zi.
3. Schimbă-ţi punctul de vedere. De fiecare dată când un eveniment stresant şi neplăcut apare în viaţa ta, gândeşte-te la lucrurile plăcute care s-au întâmplat datorită lui.
La începutul toamnei aflasem că din bursier ajunsesem restanţier datorită nepriceperii unei profesoare. Au fost două zile stresante: drumuri Cluj-Câmpia, nervi, stres, gânduri în timpul nopţii etc.
Cum tot mă plimbam prin Cluj am întâlnit o tipă pe autobuz. Ştiţi ce se întâmplă când cunoşti un om nou? Se întâmplă lucruri frumoase. Pentru că omul acela va genera un lanţ de evenimente şi oameni în viaţa ta. Şi lucrul ăsta mi-a fost destul ca să-mi schimb starea. Şi am rămas recunoscător acelui eveniment neplăcut pentru că mi-a adus în cale un om.
În anul I, când mi-am picat primul examen, am refuzat să mă enervez. Ba chiar l-am scos pe un prieten la o bere şi-am sărbătorit eşecul pe motiv că “ceea nu te omoară te întăreşte”.
Era prima dată când sărbătoream un lucru negativ din viaţa mea. Era modul meu de a fi recunoscător eşecului pentru că mi-a dat ocazia să învăţ că eu sunt singurul răspunzător pentru felul în care mă simt.
4. Mulţumeşte mai des. Oamenii mulţumesc destul de rar şi doar atunci când primesc ceva foarte valoros.
Am un prieten foarte bun şi l-am ajutat odată să acopere un foişor. Era destul de nostim pentru că de fiecare dată când îi dădeam ceva, mulţumea. Era ceva de genul:“-Dă-mi ciocanul!. Mulţumesc. Dă-mi un cui! Mulţumesc.”
Nu spun că ar trebui să mulţumim în fiecare secundă ca-n situaţia de mai sus. Însă de fiecare dată când cineva ne ajută cu ceva, recunoştinţa noastră are efect şi asupra celuilalt pentru că se simte apreciat, dar şi asupra noastră pentru că mulţumim pentru un lucru frumos apărut în viaţa noastră.
5. Nu te mai plânge. Ale are un proiect foarte greu la facultate. Şi când ne-am întâlnit zilele trecute la o poveste, a repetat întruna cât de greu e proiectul şi cât de groază îi e să-l facă. Nu cred că ţine un jurnal de recunoştinţă. În schimb se pare că ţine evidenţa lucrurilor urâte din viaţa ei.
Când te plângi întruna despre un lucru, nu faci altceva decât să înrăutăţeşti situaţia. Proiectul tău e pe calculator: te gândeşti la el când eşti la calculator. Când eşti pe bancă, la aer curat, vorbeşti de lucruri despre care-ţi place să vorbeşti.
Şi eu mă plâng. De multe ori o fac în gând. Recent am învăţat să fiu mai conştient de gândurile mele. De câte ori mă simţeam aiurea pe stradă, observam că lucrul acesta se întâmpla din cauza dialogului care îl aveam cu mine însumi.
Mă gândeam la ceva plăcut şi reveneam pe linia de plutire. Ieri mi-am propus ca în drumul meu spre şcoală să mă gândesc doar la lucruri plăcute şi cărora le mulţumeam în gând că există. A fost o plimbare extrem de plăcută.