Analize în scaun

Ce analize pot face din scaun?

Analizele din scaun pot oferi informații importante despre sănătatea digestivă. Câteva dintre analizele obișnuite efectuate din materii fecale sunt pentru a detecta prezența sângelui în materiile fecale, ceea ce poate indica diverse probleme, inclusiv sângerări în tractul digestiv (testul pentru hemoragii oculte) și testele pentru identificarea prezenței bacteriilor, paraziților sau virușilor care pot cauza infecții digestive, cum ar fi gastroenterita, în special teste pentru Helicobacter pylori, bacterie ce poate cauza ulcere gastrice și alte probleme gastrointestinale.

Alături de aceste teste, pot fi efectuate teste pentru a măsura cantitatea de grăsimi nedigerate din scaun, putând ajuta la diagnosticarea tulburărilor de absorbție a grăsimilor, teste de calprotecină utilizate pentru a detecta inflamația intestinală, care poate fi asociată cu boli inflamatorii intestinale (cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativă).

Când trebuie să fac aceste teste?

Momentul în care trebuie să faci aceste teste de materii fecale depinde de simptomele tale, istoricul medical și recomandările medicului. Cu toate acestea, există câteva situații comune în care aceste teste pot fi necesare:

• Simptome gastrointestinale persistente: Dacă experimentezi simptome precum diaree cronică, constipație, sângerări rectale, dureri abdominale sau modificări ale obiceiurilor intestinale, ar trebui să consulți un medic. Acesta poate recomanda teste pentru a investiga cauza simptomelor tale.
• Istoric familial de boli digestive: Dacă există antecedente de boli gastrointestinale în familia ta, medicul tău ar putea sugera teste periodice pentru a depista eventualele probleme la un stadiu incipient.
• Verificări preventive: Uneori, medicul poate recomanda teste de materii fecale ca parte a unui screening de rutină pentru anumite boli, cum ar fi cancerul colorectal. Programul de screening poate varia în funcție de vârstă și factorii de risc.
• După tratament: Dacă ai fost tratat pentru o infecție gastrointestinală sau o afecțiune precum boala inflamatorie intestinală, medicul poate solicita teste ulterioare pentru a monitoriza evoluția și eficacitatea tratamentului.
• Pentru evaluarea absorbției grăsimilor: Dacă prezinți simptome de malabsorbție, cum ar fi diaree grasă sau scădere în greutate inexplicabilă.

Simptomele și istoricul tău medical sunt factori cheie pentru a determina momentul și tipul de teste de materii fecale care sunt potrivite pentru tine. Nu ezita să consulți un specialist dacă ai preocupări legate de sănătatea ta digestivă.

Ce teste se fac din scaun?

Pentru diferite afecțiuni gastrointestinale, medicul poate recomanda diverse teste pentru diagnosticul și monitorizarea acestora. Iată câteva exemple de teste specifice pentru anumite afecțiuni:

Cancer colorectal

• Colonoscopie: Un examen care permite medicului să vizualizeze interiorul colonului și să detecteze eventualele tumori sau polipi.
• Test de sânge occult în fecale: Pentru detectarea sângerărilor din colon, care pot fi un semn al cancerului colorectal.

Boala inflamatorie intestinală (boala Crohn sau colita ulcerativă)

• Colonoscopie: Pentru a evalua inflamația și leziunile în tractul gastrointestinal.
• Biopsie: Pentru a obține mostre de țesut pentru analiză microscopică.
• Test de calprotecină: Pentru a măsura nivelurile de calprotecină în fecale, indicând inflamația intestinală.

Boli parazitare sau infecții intestinale

• * Cultură de fecale: Pentru a identifica bacterii sau paraziți patogeni în intestin.
• * Test de sângerare occultă: Pentru a exclude sângerarea cauzată de infecții sau paraziți. (1)

Care sunt cele mai frecvente bacterii determinate în materii fecale?

În materiile fecale umane, cele mai frecvente bacterii întâlnite includ:

• Escherichia coli (E. coli)
• Bacteroides
• Enterococcus
• Clostridium
• Lactobacillus
• Streptococcus

Aceste bacterii fac parte din flora intestinală normală și pot varia în proporție în funcție de dieta, starea de sănătate și alte factori individuali. Unele dintre aceste bacterii sunt benefice pentru digestie, în timp ce altele pot fi patogene și pot cauza infecții în anumite circumstanțe.

Ce paraziți sunt frecvenți în materii fecale?

Există mai mulți paraziți care pot fi găsiți în materiile fecale umane. Acești paraziți pot cauza diverse infecții intestinale. Cei mai frecvent întâlniți paraziți în materiile fecale includ:

• Giardia lamblia: Cauzează giardioza, o infecție intestinală comună care poate provoca diaree, crampe abdominale și greață.
• Entamoeba histolytica: Cauzează amebiază, o infecție care poate provoca diaree cu sânge, crampe abdominale și alte simptome gastrointestinale.
• Ascaris lumbricoides: Este un vierme rotund care poate infecta intestinul subțire și poate provoca simptome precum durere abdominală și scădere în greutate.
• Trichuris trichiura: Cunoscut sub numele de „viermele cârlig”, acest parazit poate cauza infecții intestinale cu simptome precum diaree și anemie.
• Enterobius vermicularis: Este cunoscut și sub numele de oxiurul sau viermele intestinal al bambinilor și poate provoca mâncărimi anale și iritații.
• Taenia spp. și Hymenolepis spp.: Acești paraziți sunt viermi intestinali care pot provoca teniaza sau hymenolepiasis, infecții care pot fi asimptomatice sau pot cauza simptome gastrointestinale.
• Strongyloides stercoralis: Cauzează strongiloidoza și poate provoca simptome variate, inclusiv erupții cutanate și probleme respiratorii, pe lângă simptome gastrointestinale. (2)

Este important să solicitați îngrijire medicală dacă suspectați o infecție parazitară, deoarece tratamentul poate fi necesar pentru a elimina paraziții și a preveni complicațiile. Diagnosticul se face de obicei prin analiza materiilor fecale sau alte teste de laborator specifice paraziților.

De ce apare sângele în analiza materiilor fecale?

Sângele în analiza materiilor fecale poate apărea din mai multe motive, iar prezența acestuia poate indica diverse probleme de sănătate. Iată câteva motive posibile:

• Sângerare gastrointestinală: Sângele poate proveni din oricare parte a tractului gastrointestinal, de la esofag până la colon. Cauze posibile includ ulcere gastrice, gastrită, hemoroizi, diverticuloză, colită ulcerativă, boală Crohn sau cancer colorectal.
• Polipi sau tumori: Prezența sângelui în materiile fecale poate fi cauzată de prezența polipilor sau a tumorilor în colon. Aceste creșteri anormale pot sângera și pot necesita investigații suplimentare, cum ar fi colonoscopia.
• Infecții: Unele infecții intestinale pot provoca sângerări minore, în special în cazul infecțiilor bacteriene sau parazitare.
• Sindroame de malabsorbție: Anumite afecțiuni, cum ar fi boala celiacă sau sindromul intestinului iritabil, pot duce la sângerări minore și la prezența sângelui în fecale.
• Medicamente: Unele medicamente, precum antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS), pot irita mucoasa gastrică și intestinală, ducând la sângerare.
• Traume sau leziuni: Leziunile fizice ale tractului gastrointestinal, cauzate de diverse motive, pot provoca sângerări.

Cum se recoltează materiile fecale pentru analize?

Recoltarea adecvată a materiilor fecale pentru analize este esențială pentru obținerea unor rezultate precise. Iată pașii generali pe care trebuie să-i urmezi pentru a recolta corect mostrele de materii fecale:

• Obține un recipient pentru colectare de la laboratorul medical sau de la medicul tău. Recipientul trebuie să fie curat și steril.
• Spală-te pe mâini
• Folosește toaleta: Folosește toaleta pentru a defeca în mod obișnuit înainte de a recolta mostrele de fecale. Evită folosirea laxativelor sau a supozitoarelor laxative înainte de colectare, dacă nu sunt prescrise de medic.
• Colectează mostrele: Cu ajutorul unei linguri sau a unei spatule furnizate împreună cu containerul de colectare, recoltează o mică cantitate de materii fecale din zona superioară a excreției. Asigură-te că eviți contactul cu urina sau apa din toaletă.
• Păstrează proba: Plasează probele recoltate în recipientul de colectare. Unele analize pot necesita colectarea mai multor mostre în zile consecutive. Respectă instrucțiunile laboratorului sau ale medicului tău în acest sens.
• Etichetează recipientul: Etichetează recipientul cu numele tău, data și ora colectării. Asigură-te că eticheta este clară și legibilă.
• Depozitează probele corect: Depozitează containerul cu mostrele de fecale în mod corespunzător, conform indicațiilor medicului sau ale laboratorului. De obicei, mostrele trebuie să fie păstrate la o anumită temperatură și să fie livrate la laborator într-un timp specific.

Trebuie să respecți toți pașii și instrucțiunile furnizate de medicul tău sau de laborator pentru a asigura calitatea mostrelor și acuratețea rezultatelor analizelor. (3)

Cum mă pregătesc pentru recoltare și ce sa nu fac înainte?

Pregătirea adecvată înainte de recoltarea mostrelor de materii fecale este esențială pentru obținerea unor rezultate precise. Iată câteva sfaturi generale despre ce trebuie să faci și ce să eviți înainte de recoltarea mostrelor:

Ce să faci:

• Consultă medicul: Înainte de a efectua orice analiză de materii fecale, discută cu medicul tău pentru a primi instrucțiuni specifice legate de preparare și pentru a stabili dacă există recomandări particulare pentru tine, în funcție de scopul analizei.
• Păstrează recipientul de colectare curat: Asigură-te că recipientul pe care îl vei utiliza pentru colectarea mostrelor este curat și steriDacă acesta a fost furnizat de laborator sau de medic, verifică starea de igienă a containerului.
• Spală-ți bine mâinile: Înainte de a recolta mostrele, spală-ți mâinile cu apă caldă și săpun. Igiena mâinilor este crucială pentru prevenirea contaminării mostrelor.
• Urmează indicațiile medicului: Respectă cu atenție instrucțiunile specifice ale medicului sau ale laboratorului. Unele analize pot necesita restricții alimentare sau medicamente speciale înainte de colectare.

Ce să eviți:

• Evită laxativele sau supozitoarele laxative: În general, trebuie să eviți utilizarea acestor produse cu cel puțin câteva zile înainte de recoltarea mostrelor, cu excepția cazului în care medicul tău ți le-a prescris în mod explicit.
• Nu consuma alimente sau băuturi care pot afecta rezultatele: Dacă medicul sau laboratorul a furnizat indicații specifice privind dieta înainte de analiză, asigură-te că le respecți. De obicei, se recomandă evitarea alimentelor sau băuturilor care pot influența compoziția fecalelor cu cel puțin câteva zile înainte de recoltare.
• Nu face efort fizic intens: Evită eforturile fizice intense înainte de colectarea mostrelor, deoarece acestea pot afecta tranzitul intestinal și compoziția fecalelor.

Înainte de a efectua orice analiză de materii fecale, este crucial să discuți cu medicul tău sau cu laboratorul pentru a primi instrucțiunile specifice și pentru a te asigura că vei efectua recoltarea corect și în condiții ideale pentru obținerea rezultatelor precise. (4)

Poate fi evaluat microbiomul prin intermediul materiilor fecale?

Da, microbiomul intestinal poate fi evaluat și studiat prin intermediul analizelor de materii fecale. Acest tip de analiză se numește secvențierea metagenomică a microbiomului intestinal și poate oferi informații valoroase despre compoziția și activitatea bacteriilor și altor microorganisme din tractul gastrointestinal.

Prin intermediul analizelor microbiomului intestinal, se pot identifica diferite specii bacteriene, se poate evalua diversitatea microbiomului și se pot detecta dezechilibre sau modificări în compoziția acestuia. Aceste date pot fi utile în cercetarea și înțelegerea multor afecțiuni gastrointestinale și a altor probleme de sănătate.

Evaluarea microbiomului intestinal poate fi folosită pentru:

• Identificarea dezechilibrelor microbiene asociate cu boli inflamatorii intestinale, boli metabolice și alte afecțiuni.
• Explorarea rolului microbiomului în procesele digestive, absorbția nutrienților și metabolismul.
• Gestionarea și personalizarea tratamentului în funcție de specificul microbiomului pacientului.

Aceste analize pot fi utile în cercetarea medicală și pot oferi informații importante pentru medic pentru a dezvolta strategii de tratament personalizate pentru pacienți cu afecțiuni gastrointestinale sau alte probleme de sănătate.

Există bacterii în materii fecale fără semnificație patologică?

În materiile fecale există numeroase microorganisme care nu au semnificație patologică și care sunt parte normală a microbiomului intestinal. Acest microbiom intestinal este format din miliarde de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în tractul gastrointestinal și joacă un rol esențial în funcționarea normală a acestuia.

Majoritatea acestor microorganisme sunt benefice și ajută la digestie, absorbția nutrienților și protejarea împotriva invaziei microbilor patogeni. Aceste bacterii benefice ajută, de asemenea, la menținerea unui mediu intestinal sănătos.

Cu toate acestea, în unele situații, dezechilibre ale microbiomului intestinal pot duce la probleme digestive sau la dezvoltarea unor afecțiuni. De exemplu, o creștere excesivă a anumitor bacterii patogene sau o scădere a diversității microbiene poate contribui la boli gastrointestinale.

În timpul analizelor de materii fecale, laboratoarele pot identifica și analiza diferite tipuri de bacterii și microorganisme. Acest lucru poate ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni specifice sau la evaluarea stării microbiomului intestinal al unei persoane. Este important să se facă distincția între microorganismele normale și cele patogene pentru a stabili dacă există o problemă de sănătate și, dacă da, care este tratamentul adecvat. (5)