Albirea dinților acasă

©

Autor:

Albirea dinților acasă

Albirea dentară este un procedeu cosmetic folosit pentru ameliorarea cromaticii dinților ce au suferit modificări de culoare. Deși siguranța sa încă este un subiect discutat în literatura de specialitate, procedura este tot mai râvnită și se bucură de o mare popularitate.

La ora actuală există o gamă largă de produse care promit să rezolve problemele pacienților. Acestea sunt accesibile, relativ ieftine și ușor de utilizat. Albirea dinților acasă este mai economă, mai puțin stresantă și a devenit destul de accesibilă pentru pacient. Dar, chiar și în cazul acestor tehnici, este necesar consultul medicului stomatolog, care va stabili ce tip de produse se potrivesc pentru fiecare situație clinică individual și care va atenționa pacientul asupra unor posibile contraindicații.

Deși albirea dentară este un procedeu minim invaziv și nedureros, sunt posibile și unele efecte adverse care impun modificări în schema de tratament. Uneori se confundă procedeul de albire cu cel de detartraj, care înseamnă, de fapt, igienizarea cu îndepărtarea tartrului și a pigmentărilor de la nivelul coletului și interdentar.

Produse disponibile pentru albirea dinților acasă

Chiar dacă forma de prezentare diferă, gelurile de albire conțin peroxid de carbamidă (10-15%) sau peroxid de hidrogen (apa oxigenată).

Benzi pentru albire

Sunt impregnate cu substanțe speciale. Se lipesc de dinți și se mențin pentru aproximativ 30 minute.
Avantaje:

  • Utilizare ușoară
  • Relativ ieftine


Dezavantaje:

  • Pot aluneca de pe dinți înainte de expirarea termenului de menținere în contact cu dinții
  • Lungimea insuficientă a benzii (nu acoperă întotdeauna toate suprafețele vizibile)
  • Nu au efect pe spațiile interdentare

Albirea dinților prin metoda gutierelor

Tehnica constă în aplicarea produselor de albire în gutiere speciale ce se mențin în contact cu dinții pe timpul zilei sau nopții. Gutierele pot fi confecționate în cabinetul de medicină dentară sau sunt prefabricate. Durata tratamentului: între 2-4 săptămâni.
Avantaje:

  • Asigură repartiția uniformă a substanțelor de albire.
  • Acoperă toate suprafețele dintelui.


Dezavantaje:

  • Necesită o etapă suplimentară de confecționare a gutierei în cabinet sau în laborator.
  • În cazul gutierelor prefabricate, trebuie respectate cu o deosebită rigurozitate instrucțiunile de utilizare. Contactul dinților cu aceste gutiere nu este suficient de intim, motiv pentru care se pot desprinde de dinți înainte de expirarea termenului de menținere în cavitatea orală. Din acest motiv, varianta prefabricată este mai puțin confortabilă pentru pacient. [3]
  • Pentru rezultate optime, frecvența și durata aplicării gutierelor trebuie să coincidă cu cele recomandate de producător. [1]


Alte produse includ paste de dinți, ape de gură, gume de mestecat. [2]

Clasificarea colorațiilor dentare

A. Colorații intrinseci

a. Preeruptive:

  • În boli hematologice: talasemie, porfirie, anemie falciformă, eritroblastoza fetală etc;
  • Fluoroza dentară;
  • Defecte ereditare de formare a smalțului și/sau dentinei: amelogeneza imperfectă, dentinogeneza imperfectă, hipoplaziile și hiperplaziile dentare;
  • Colorațiile cauzate de administrarea de tetraciclină la copii;
  • Alte boli: alcaptonuria etc.

b. Posteruptive, explicate prin:

  • Vârstă;
  • Contactul dinților cu metalele utilizate în stomatologie;
  • Alterări ale pulpei dentare ;
  • Transparența materialelor colorate de obturație a canalelor radiculare prin structura dintelui;
  • Traumatismele dentare.

B. Colorații extrinseci, cauzate de:

  • Fumat
  • Dietă etc. [3]


Indicații pentru albirea dinților acasă

  • Fluoroza dentară.
  • Colorarea dinților datorită fumatului, consumului de ceai și cafea.
  • Petele dentare apărute ca urmare a administrării unor medicamente (de ex. tetraciclina).


Modificarea de culoare a dinților este, deseori, semnul unei afecțiuni dentare pe care albirea o poate masca. Astfel, carii incipiente pot evolua prin extindere spre pulpă, necroza sau gangrena pulpară se pot complica trecând de apexul dintelui spre parodonțiul apical. Este important de știut că albirea nu tratează problema de bază în asemenea situații, ci mai mult, o poate agrava. Din aceste considerente, este recomandat consultul medicului stomatolog înainte de utilizarea (ideal, chiar înainte de cumpărarea) kitului de albire. La indicația medicului, procedura de albire poate fi temporizată până la rezolvarea afecțiunilor cavității orale. [2]

Contraindicații

  • Sensibilitatea dentară.
  • Dinții pigmentați excesiv, la care albirea poate avea rezultate nesatisfăcătoare – trebuie luate în calcul și metodele de restaurare pentru un efect estetic superior (de exemplu, fațetele dentare).
  • Punțile și coroanele dentare (substanțele de albire nu au efect pe lucrările protetice). [3]
  • Colorarea inestetică a unui singur dinte (poate fi vorba despre o afecțiune care necesită tratamentul dintelui).
  • Dinții afectați de carie netratați și dinții obturați, dar care prezintă modificări de culoare prin recidivă de carie sau carie secundară.
  • Dinți cu obturații inestetice de amalgam care transpar prin structura dintelui. În asemenea cazuri, culoarea dintelui poate fi îmbunătățită prin înlocuirea obturației de metal cu una din material fizionomic. [2]
  • Alergia pacientului la una sau mai multe dintre componentele produselor.
  • Graviditatea – ca metodă de precauție. Deși nu există dovezi privind pericolul substanțelor de albire în această situație, se recomandă evitarea utilizării lor în timpul sarcinii și alăptării.
  • Eroziunea, abrazia, abfracția dentară necesită tratament înainte de recurgerea la tehnicile de albire. [3]
  • Așteptările exagerate ale pacienților.
  • Dinții cu fracturi/fisuri adânci, extinse în suprafață. [1]


Efecte adverse

  • Sensibilitatea dinților – apare la peste 60% a pacienților tratați și este cauzată de efectul iritant al peroxidului care traversează smalțul și dentina în 5-15 minute de la aplicarea sa pe dinte. Această reacție este reversibilă și depinde de mai mulți factori, printre care se numără calitatea produsului de albire și sensibilitatea individuală. Pentru combarea durerilor se pot folosi antiinflamatoare nesteroidiene, fluorizarea topică, caseina fosfopeptidă amorfă calciu fosfat sau nitrat de potasiu.
  • Iritarea gingiei datorită radicalilor liberi eliberați. Leziunile sunt cu atât mai severe, cu cât concentrația substanței active a preparatului de albire este mai mare. [2]
  • La testarea in vitro a efectului produselor de albire s-a demonstrat efectul lor nociv asupra obturațiilor (plombelor). Acestea devin rugoase, pot fisura, pierd adaptarea marginală și contactul cu dintele.
  • Alterarea gustului poate dura câteva ore după îndepărtarea substanțelor de albire din cavitatea orală. [1]


Uneori poate fi necesară întreruperea schemei de tratament sau înlocuirea produselor cu alte preparate, ce conțin substanțele active în concentrații mai mici, pentru a nu pune în pericol în mod ireversibil sănătatea dentară. [2]

Accidente și complicații și prevenirea lor

  • Atenție la doza de hidrogen peroxid și carbamid-peroxid, poate provoxa leziuni dentare sau ale mucoasei bucale, esofagului și stomacului.
  • Ingestia poate provoca ulcerații ale esofagului și stomacului.
  • Examinați conținutul kit-urilor înainte de utilizare, pentru a va asigura că nu sunteți alergic la substanțele incluse.
  • Nu se vor folosi pentru albirea acasă preparate cu concentrația de perohid de hidrogen care depășește 6% sau peroxid de carbamid mai mult de 18%.
  • Citiți cu atenție instrucțiunile înainte de utilizare.
  • Consultați înaintea oricărui tratament de albire un medic pentru a afla dacă metoda aleasă vi se potrivește. [4]
  • La copii și tineri, tratamentele de albire se vor efectua doar după ce au erupt toți dinții, sub supravegherea părinților și medicului. [2]


Rezultate

Depind de mai mulți factori:

  • Natura colorației dintelui (intrinsecă –tetraciclina, extrinsecă – fumat, alimente, dinți devitali).
  • Vârstă.
  • Respectarea unei diete lipsite de alimente care pigmentează și a igienei dentare corespunzătoare pot prelungi efectul albirii dentare. [3]


Alternativele albirii dentare acasă

Înainte de a opta pentru o metodă de albire a dinților la domiciliu, trebuie analizate și alte posibilități de tratament cosmetic:

  • Albirea în cabinetul de medicină dentară, efectuată de către medic;
  • Fațetarea cu materiale compozite sau ceramice;
  • Acoperirea dinților cu coroane/punți dentare etc. [1]

Data actualizare: 01-06-2019 | creare: 28-02-2014 | Vizite: 8123
Bibliografie
1. Linda Greenwall. Bleaching techniques in restorative dentistry. Martin Dunitz Ltd, 2001, pag. 88-99
2. Albirea dinților: considerații de tratament pentru dentiști și pacienții lor. Link: https://www.ada.org/sections/about/pdfs/HOD_whitening_rpt.pdf
3. George Freedman. Contemporary esthetic dentistry. Elsevier Mosby, 2012, pag. 343-360
4. Siguranța utilizării produselor de albire la domiciliu. Link:
https://www.productsafety.gov.au/content/item.phtml?itemId=995441&nodeId=d3a958182df0e37b042441eeded03b70&fn=Supplier%20bulletin%20%E2%80%94%20Safety%20of%20do-it-yourself%20%28DIY%29%20teeth%20whitening%20products%20for%20at%20home%20use.pdf
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Dinții îngălbeniți - cauze și tratamente
  • Cariile dentare
  • Eroziunea dinților
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum