Xeroza conjunctivei
©
Autor: Dr. Filip Teodor
Xeroza conjunctivei consta in aparitia unei metaplazii a conjunjunctivei care capata un aspect epidermoid. Are doua forme xeroza epiteliala (intereseaza doar stratul epitelial) si xeroza parenchimatoasa (afecteaza toata conjunctiva).
Xeroza epiteliala clinic consta in aparitia pe conjunctiva bulbara a unei pete triunghiulare de culoare alba cu baza la limb acoperita de o spuma fina. In asociere cu stramtorarea campului vizual si ambliopie crepusculara desemneaza sindromul Bitot. Se pare ca etiologia o constituie lipsa vitaminei A, afectiunea aparand mai frecvent la persoane insuficient hranite (batrani, oameni ai strazii, toxicomani).
Tratamentul consta in cresterea aportului de beta caroten si vitamina A din alimentatie (morcovi, fructe, untura de peste) si/sau administrarea topica (instilatii) si sistemica a vitaminei A.
Xeroza parenchimatoasa se produce in urma actiunii unor factori locali (trahom, pemfigus, arsuri s.a.) care provoaca uscarea conjunctivei insotita de tulburari trofice si fenomene inflamatorii. Conjunctiva capata o culoare cenusie, devine aspra si lipsita de transparenta. Modificarile cuprind inclusiv fundurile de sac si glandele conjunctivale. Ca tratament se face modificarea traseului canalului Stenon astfel incat acesta sa ajunga sa se verse in fundul de sac conjunctival. Concretiunile calcare conjunctivale sunt mici granulatii superficiale formate din saruri de calciu care dau senzatie de corp strain. Prin frictiune repetata pot dezepiteliza corneea.
Tratamentul urmareste dizolvarea acestor depozite prin administrarea de instilatii de tartrat de amoniu 1-10% sau citrat de sodiu 8% de doua ori pe zi; in ultima instanta se pot extirpa dupa prealabila anestezie a conjunctivei.
===Completare (Dr. Adrian Necula):
Xeroza este o boala in care mucoasa conjunctivala sufera un proces de metaplazie, cu aspect epidermoid. Exista doua astfel de forme de boala – xeroza epiteliala (afecteaza doar stratul epitelial superficial al conjunctivei) si xeroza parenchimatoasa (afecteaza intreaga structura a conjunctive, fiind cauzata de tulburarile trofice locale).
In cazul xerozei epiteliale, conjunctiva bulbara prezinta o leziune de forma unei pete triunghiulare, de culoare alba; aceasta leziune se poate extinde in unele cazuri pana la periferia corneei (placa Bitot); pata este adesea insotita de hemeralopie (incapacitatea de a vedea in plina zi, la lumina puternica); sindromul Bitot inseamna asocierea dintre xeroza epiteliala, ambliopie crepusculara si ingustarea campului vizual; evolutia xerozei poate fi deosebit de grava, atunci cand leziunile se extind la intreaga conjunctiva bulbara. Carenta de vitamina A, joaca un rol foarte important in aparitia acestei forme de boala; aparitia afectiunii sugereaza faptul ca acel pacient sufera de anumite deficiente nutritive destul de grave (chiar si in absenta altor patologii oculare sau sistemice); Xeroza epitelialea apare mai ales la persoanele care sufera de subnutritie – alcoolici, bolnavi hepatici, cersetori, detinuti sau persoane varstnice.
Tratamentul acestor pacienti trebuie sa asigure un aport suficient de alimente bogate in vitamina A – morcovi, unt sau untura de peste. Vitamina A poate fi administrata pe cale orala, sau prin injectii intravenoase; de asemenea, vitamina A poate fi administrata local, prin instilatii oculare.
Arurile conjunctivale, trahomul sau pemfigusul – toate acestea reprezinta afectiuni oculare care pot cauza aparitia xerozei parenchimatoase – situatie in care conjunctiva are un aspect uscat si prezinta o serie de fenomene inflamatorii. Conjunctiva acestor pacienti este aspra, fara transparenta si de culoare cenusie; pe parcursul progresiei bolii, leziunile se pot extinde si la nivelul corneei; datorita fenomenelor inflamatorii, in perioada nocturna atunci cand pacientul doarme, globul ocular ramane expus aerului; au fost semnalate urmatoarele complicatii ale xerozei parenchimatoase – suprainfectii, ulceratii, scaderea acuitatii vizuale.
De asemenea, sunt afectate glandele conjunctivei si glandele lacrimale, a caror tesut conjunctiv sufera un proces de atrofie. Pentru tratarea acestei boli, se face transplantarea canalului Stenon in fundul de sac conjunctival; alta metoda terapeutica – keratofakoprotezarea.
Xeroza epiteliala clinic consta in aparitia pe conjunctiva bulbara a unei pete triunghiulare de culoare alba cu baza la limb acoperita de o spuma fina. In asociere cu stramtorarea campului vizual si ambliopie crepusculara desemneaza sindromul Bitot. Se pare ca etiologia o constituie lipsa vitaminei A, afectiunea aparand mai frecvent la persoane insuficient hranite (batrani, oameni ai strazii, toxicomani).
Tratamentul consta in cresterea aportului de beta caroten si vitamina A din alimentatie (morcovi, fructe, untura de peste) si/sau administrarea topica (instilatii) si sistemica a vitaminei A.
Xeroza parenchimatoasa se produce in urma actiunii unor factori locali (trahom, pemfigus, arsuri s.a.) care provoaca uscarea conjunctivei insotita de tulburari trofice si fenomene inflamatorii. Conjunctiva capata o culoare cenusie, devine aspra si lipsita de transparenta. Modificarile cuprind inclusiv fundurile de sac si glandele conjunctivale. Ca tratament se face modificarea traseului canalului Stenon astfel incat acesta sa ajunga sa se verse in fundul de sac conjunctival. Concretiunile calcare conjunctivale sunt mici granulatii superficiale formate din saruri de calciu care dau senzatie de corp strain. Prin frictiune repetata pot dezepiteliza corneea.
Tratamentul urmareste dizolvarea acestor depozite prin administrarea de instilatii de tartrat de amoniu 1-10% sau citrat de sodiu 8% de doua ori pe zi; in ultima instanta se pot extirpa dupa prealabila anestezie a conjunctivei.
===Completare (Dr. Adrian Necula):
Xeroza este o boala in care mucoasa conjunctivala sufera un proces de metaplazie, cu aspect epidermoid. Exista doua astfel de forme de boala – xeroza epiteliala (afecteaza doar stratul epitelial superficial al conjunctivei) si xeroza parenchimatoasa (afecteaza intreaga structura a conjunctive, fiind cauzata de tulburarile trofice locale).
In cazul xerozei epiteliale, conjunctiva bulbara prezinta o leziune de forma unei pete triunghiulare, de culoare alba; aceasta leziune se poate extinde in unele cazuri pana la periferia corneei (placa Bitot); pata este adesea insotita de hemeralopie (incapacitatea de a vedea in plina zi, la lumina puternica); sindromul Bitot inseamna asocierea dintre xeroza epiteliala, ambliopie crepusculara si ingustarea campului vizual; evolutia xerozei poate fi deosebit de grava, atunci cand leziunile se extind la intreaga conjunctiva bulbara. Carenta de vitamina A, joaca un rol foarte important in aparitia acestei forme de boala; aparitia afectiunii sugereaza faptul ca acel pacient sufera de anumite deficiente nutritive destul de grave (chiar si in absenta altor patologii oculare sau sistemice); Xeroza epitelialea apare mai ales la persoanele care sufera de subnutritie – alcoolici, bolnavi hepatici, cersetori, detinuti sau persoane varstnice.
Tratamentul acestor pacienti trebuie sa asigure un aport suficient de alimente bogate in vitamina A – morcovi, unt sau untura de peste. Vitamina A poate fi administrata pe cale orala, sau prin injectii intravenoase; de asemenea, vitamina A poate fi administrata local, prin instilatii oculare.
Arurile conjunctivale, trahomul sau pemfigusul – toate acestea reprezinta afectiuni oculare care pot cauza aparitia xerozei parenchimatoase – situatie in care conjunctiva are un aspect uscat si prezinta o serie de fenomene inflamatorii. Conjunctiva acestor pacienti este aspra, fara transparenta si de culoare cenusie; pe parcursul progresiei bolii, leziunile se pot extinde si la nivelul corneei; datorita fenomenelor inflamatorii, in perioada nocturna atunci cand pacientul doarme, globul ocular ramane expus aerului; au fost semnalate urmatoarele complicatii ale xerozei parenchimatoase – suprainfectii, ulceratii, scaderea acuitatii vizuale.
De asemenea, sunt afectate glandele conjunctivei si glandele lacrimale, a caror tesut conjunctiv sufera un proces de atrofie. Pentru tratarea acestei boli, se face transplantarea canalului Stenon in fundul de sac conjunctival; alta metoda terapeutica – keratofakoprotezarea.
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Conjunctivita herpetica
- Anomalii congenitale ale conjunctivei
- Conjunctivita purulenta gonococica a nou-nascutului
- Conjunctivita
- Conjunctivita bacteriana simpla
- Conjunctivita acuta cu bacil Weeks
- Conjunctivita difterica
- Conjunctivita gonococica
- Conjunctivita cu Chlamydii
- Conjunctivite virale
- Conjunctiva
- Febra faringoconjunctivala
- Conjunctiva
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum