Ventriculita

Ventriculita reprezinta inflamatia ventriculilor creierului si este de obicei cauzata de o infectie, dar poate aparea si in urma rupturii unui abces cerebral sau prin diseminarea unei forme severe de meningita din spatiul subarahnoidian. [2]

Statisticile incrimineaza Staphylococcus ca fiind cauza bacteriana cea mai intalnita, prezenta in aproximativ 90% din cazuri.

Ventriculita are simptome ce variaza in functie de severitatea inflamatiei, etiologie, dar si de la un pacient la altul. In stadiile incipiente, pacientii acuza dureri de cap, ameteli, confuzii, tulburari de vorbire, iar in forme mai avansate, isi fac aparitia instabilitatea mentala, greturile, varsaturile, frisoanele si febra inalta, pierderile temporare de constienta. De asemenea, multi pacienti se confrunta cu un anumit grad de hidrocefalie, datorita inabilitatii ventriculilor sa reabsoarba si sa faciliteze circulatia corecta a LCR.

In functie de agentul patogenic, modul in care a patruns la nivelul creierului, precum si de instituirea corespunzatoare a tratamentului, infectia se poate raspandi sau rezolva in timp de cateva zile sau luni. Atunci cand este suspectata ventriculita, intr-o prima faza se urmareste sa se stabileasca prezenta inflamatiei cu ajutorul CT sau RMN, tehnici prin care, de altfel, ventriculita se poate diferentia de meningita.

Ventriculita netratata poate cauza leziuni cerebrale grave si chiar exitusul, in unele cazuri. De obicei, pacientului ii sunt administrate antibiotice cu spectru-larg pentru a controla infectia pana cand probele de LCR sunt analizate, pentru depistarea exacta a agentului infectios, antibioterapia ramanand tratamentul de electie. [1]