Varsaturile (emeza, voma)

Varsaturile (cunoscute medical drept emeza sau voma) reprezinta expulzia in forta a continutului stomacului pe gura si uneori pe nas. Varsaturile pot fi cauzate de o mare varietate de conditii medicale; pot reprezenta un raspuns specific la tulburari precum gastrita sau otravirea sau ca sechele non-specifice ale unor conditii variind de la tumori cerebrale si presiune intracraniana ridicata pina la supraexpunerea la radiatii.

Senzatia de varsatura iminenta este denumita greata, aceasta precedind de obicei, dar nu intotdeauna, varsatura. Antiemeticele sunt uneori necesare pentru a suprima greata si varsaturile. In cazurile severe, cind se dezvolta deshidratarea, pot fi necesare fluide intravenoase.

Varsatura este modul corpului de a scapa de substantele daunatoare din stomac, sau poate fi o reactie la un iritant intestinal. Una dintre cele mai comune cauze ale varsaturilor la adulti este gastroenterita, iar la copii alergia alimentara sau stenoza pilorica. Gastroenterita este o infectie intestinala cauzata de o bacterie sau un virus, manifestata prin durere abdominala, greata, varsaturi si diaree. Varsatura poate fi si un semn al unei conditii mai severe cum este obstructia intestinala sau litiaza renala.

Varsatura difera de regurgitatie, desi cei doi termeni sunt frecvent folositi pentru aceeasi situatie. Regurgitatia reprezinta reintoarcerea alimentelor nedigerate in esofag si gura, fara forta si neplacerea asociate cu varsatura. Cauzele varsaturilor si ale regurgitatiei sunt in general diferite.

Cauze si factori de risc

Varsatura are doua faze de evolutie. In prima faza, muschii abdominali sufera citeva cicluri de contractii coordonate cu diafragmul si muschii folositi in inspir. Din acest motiv, individul poate confunda aceasta faza cu un episod violent de sughit. In aceasta faza inca nu s-a expulzat nimic. In a doua faza, denumita de expulzie, presiunea intensa formata in stomac determinata de contractiile violente din diafragm si abdomen este brusc eliberata cind sfincterul esofagian superior se relaxeaza rezultind expulzia continutului gastric. Indivizii care nu isi exerseaza regulat muschii abdominali pot acuza durere musculara pentru citeva zile. Eliberarea presiunii si a endorfinelor in singe dupa expulzie determina o stare de bine individului.

Continutul varsaturii

Secretiile gastrice, ca si varsatura, sunt foarte acide. Aportul recent de alimente se exteriorizeaza in varsatura gastrica. Indiferent de continut, varsatura tinde sa fie urit mirositoare. Voma poate reprezenta interes medical. Sangele proaspat in aceasta este denumit hematemeza. Sangele alterat similar cu zatul de cafea (pe masura ce fierul din singe este oxidat) este denumit varsatura in zat de cafea. Bila poate fi constituent al varsaturii datorita contractiei duodenale daca varsatura este severa. Varsatura fecala este frecvent o consecinta a obstructiei intestinale sau a unei fistule gastrocolice si este tratata ca un semn al acestor potentiale probleme. Daca reflexul de varsatura persista pe o perioada lunga fara o cantitate apeciabila de voma, conditia este denumita emeza non-productiva, care poate fi dureroasa si debilitanta.

Culoarea varsaturii

• rosu aprins in varsatura sugereaza singerare in esofag
• varsatura rosu inchis cu cheaguri ca de ficat sugereaza singerare profunda in stomac, cum este un ulcer perforat
• varsatura in zat de cafea sugereaza singerare severa in stomac, in care acidul gastric a avut indeajuns timp pentru a digera si modifica culoarea singelui
• varsatura galben-verzuie sugereaza bila, indicind o valva pilorica deschisa prin care bila se scurge in stomac din duoden.

Varsaturile se pot datora unui mare numar de cauze:

Cauzele tractului digestiv

• gastrita (inflamatia peretelui gastric)
• gastroenterita, stenoza pilorica, obstructia intestinala
• supraalimentatia, abdomenul acut, peritonita
• ileusul, alergiile alimentare, colecistita, pancreatita
• apendicita, hepatita, la copii poate fi cauzata de o reactie alergica la proteinele laptelui de vaca.

Cauzele sistemului nervos si cerebrale

• miscarea, raul de miscare (cauzat de hiperstimularea labirintului cohlear)
• boala Meniere, contuziile, hemoragia cerebrala, tumorile cerebrale care determina malfunctia chemoreceptorilor
• hipertensiunea intracraniana benigna si hidrocefalia.

Cauzele metabolice si sarcina

• hipercalcemia, uremia, insuficienta suprarenala
• hipoglicemia, hiperglicemia
• hiperemeza, greata de dimineata.

Reactiile medicamentoase (varsatura poate apare ca o reactie somatica acuta la):

• alcool, opioide, inhibitori selectivi ai recaptarii de serotonina
• chimioterapicele.

Infectiile virale cunoscute drept raceala la stomac-un nume larg folosit pentru inflamatia gastrica cauzata de o varietate de virusuri si bacterii: norovirus si gripa porcina.

Emeticele
Un emetic, cum este siropul de ipeca, este o substanta care induce varsatura cind este administrat oral sau injectabil. Un emetic este folosit in scop medical cind o substanta a fost ingerata si trebuie expulzata din corp imediat (din acest motiv, multe toxice si usor digerabile cum este otrava pentru sobolani contine si un emetic). Inducerea varsaturii poate inlatura substanta inainte de a fi absorbita in corp. Abuzul de ipeca poate duce la efecte adverse severe. Apa sarata si apa cu mustar au fost folosite inca din trecut drept emetice. Sulfatul de cupru a fost de asemenea folosit in trecut ca emetic. Astazi este considerat prea toxic pentru a fi folosit.

Alte cauze

• auto-induse in cazul tulburarilor alimentare (anorexia sau bulimia nervoasa)
• pentru a elimina o otrava ingerata (unele toxice nu ar trebui vomitate fiind mai otravitoare cind sunt inhalate sau aspirate)
• cei care sufera de greata isi pot induce varsatura pentru a se simti mai bine
• dupa o operatie (greata sau varsatura post-operatorie)
• declansata de dezgust sau mirosuri neplacute, ginduri
• declansata de durere extrema, cum este cefaleea intensa sau infarct miocardic
• in cazul unor emotii violente
• sindromul varsaturilor ciclice (o conditie putin inteleasa cu atacuri de varsatura)
• dozele inalte de radiatii pot uneori declansa un reflex de voma
• accesele violente de tuse, sughit sau astm, anxietatea, depresia
• extenuarea fizica (exercitiile fizice intense pot conduce imediat dupa la varsaturi)
• sindromul de ruminatie, o tulburare nediagnosticata si putin inteleasa care se manifesta prin regurgitara alimentelor imediat dupa ingestie.

Varsatura fecala sau stercoracee este un tip de varsatura sau emeza in care materia digerata partial sau total este expulzata din intestine in stomac, printr-o combinatie de lichid si gaz sub presiune si contractii spasmodice ale musculaturii gastrice, apoi expulzata fortat din stomac in esofag si afara pe gura si uneori pe nas. Desi de obicei nu sunt materii fecale eliminate, continutul miroase similar.

Cand te prezinti la medic

Cand trebuie sa chemati ambulanta sau sa va prezentati la medic?

Este important sa va prezentati la medic daca prezentati oricare dintre semnele de mai jos, acestea indicind un risc crescut de deshidratare sau prezenta unei afectiuni mai severe:

• daca varsati incontrolabil de peste 24 de ore
• daca nu ati reusit sa va hidratati oral pentru 12 ore sau mai mult
• daca varsatura este galben-verzuie, sugerind un blocaj intestinal sau o colecistita
• daca observati singe in varsatura sau continut similar zatului de cafea, fiind un semn de ulcer peptic
• daca prezentati dureri apigastrice
• daca deveniti somnolent, va doare excesiv capul
• daca sunteti letargic, prezentati confuzie, aveti febra
  daca asociati diaree, aveti palpitatii si respiratii frecvente, sete de aer.

Cand sa consultati un doctor pentru un copil sub 6 ani?

• daca varsatura continua mai mult de citeva ore
• daca este prezenta si diareea
• daca apar semnele deshidratarii
• daca se acompaniaza de febra sau daca copilul nu a urinat de peste sase ore.

Cand sa consultati un doctor pentru un copil peste 6 ani?

• cind varsaturile se mentin mai mult de o zi
• cind diareea combinata cu varsaturile se mentin peste 24 de ore
• daca exista semne de deshidratare
• daca se acompaniaza cu febra sau daca copilul nu a urinat pentru 6 ore.

Complicatiile varsaturilor

Aspiratia varsaturii

Varsatura poate fi periculoasa daca continutul gastric intra in tractul respirator. In circumstante normale tusea si reflexul glotic previn acest fenomen, totusi aceste reflexe protective sunt compromise la persoanele sub influenta anumitor substante precum alcoolul sau anestezia. Individul se poate ineca si asfixia sau suferi o pneumonie de aspiratie.

Deshidratarea si dezechilibrul electrolitic

Varsatura prelungita si excesiva duce la deshidratare si poate altera statusul electrolitic. Varsatura gastrica conduce la pierderea de acizi si clor, consecinta fiind o alcaloza hipocloremica metabolica. Hipopotasemia este un rezultat indirect al compensarii renale pentru pierderea de acid.

Ulceratiile Mallory-Weiss

Varsatura repetata sau profuza poate determina eroziuni ale esofagului sau mici Ulceratii ale mucoasei esofagiene, aparente, daca se expulzeaza si singe proaspat amestecat cu varsatura dupa citeva episoade de emeza.

Consecinte dentare

Varsatura recurenta, cum este cea observata in bulimia nervoasa poate duce la distrugerea smaltului dentar datorita aciditatii vomei. Enzimele digestive pot de asemenea avea un efect negativ aupra sanatatii orale, prin degradarea tesuturilor gingivale.

Tratament

Tratamentul varsaturilor indiferent de cauza cuprinde: consumul unor cantitati mari de lichide clare, evitarea alimentelor solide pina cind episodul de varsatura a trecut. Relaxati-va, intrerupeti temporar toate medicamentele, care pot irita stomacul si agrava varsaturile. Daca varsaturile si diareea se mentin peste 24 de ore, o solutie de rehidratare orala trebuie folosita pentru a preveni si a trata deshidratarea.
Varsaturile asociate interventiilor chirurgicale, radioterapiei, chimioterapiei, alcoolului si morfinei pot fi tratate printr-un alt regim terapeutic. Exista medicamente care pot fi folosite pentru a controla varsaturile asociate cu sarcina, raul de miscare si vertijul. Totusi, trebuie consultat medicul inainte de autoadministrarea acestora.

Deoarece tratamentul senzatiei de greata si varsatura poate depinde total de cauza este important consultul medical pentru a identifica aceasta cauza. Tratamentul va incepe in identificarea cauzei. Aceasta poate cuprinde indepartarea sau evitarea stimulilor (mirosuri, gusturi, ginduri, imagini) intrerupind medicatia care nu e necesara si tratind constipatia. Medicatia care trateaza greata si varsaturile poate fi folosita cind cauza este ireversibila sau simptomele persista in ciuda tratamentului.

Tratamentul medicamentos

• antiemeticele precum fenergen si Compazine
• anxioliticele precum lorazepamul
• metoclopramidul (reglan)
• haloperidolul, difenhidramina.

Urmatoarele medicamente se administreaza unice sau in combinatie pentru a trata greata si varsaturile:

• Proclorperazina este un agent frecvent folosit in toate tipurile de varsatura. Este eficient in varsaturile cauzate de chimioterapie.
• Metoclopramide este un agent eficient folosit in greata si varsaturi. Este disponibil sub forma de pilule si injectii intravenoase.
• Ondansetron, granisetron, dolasetron, palonosetron sunt agenti speciali folositi pentru greata si varsaturile determinate de chimioterapie. Sunt foarte potenti in controlarea varsaturilor de orice severitate.
• Dexametazona si metilprednisolnul sunt steroizi cu rol aditional in controlul varsaturilor alaturi de alte antiemetice.

Exista mai multe cai de administrare a medicamentelor, lucru important daca pilulele sunt regurgitate inainte de digestive. Unor pacienti li se poate administra o forma lichida a medicamentului sau un supozitor, un gel topic cutanat.

Ce puteti face pentru a controla sau ameliora greata si varsaturile?

Exista citeva metode de ajutor in ameliorarea varsaturilor si a senzatiei de greata, totusi daca aceste tehnici nu par a rezolva situatia este necesara prezentarea la medic.
Cind incercati sa controlati greata:

• consumati bauturi reci si clare
• mincati alimente usoare cum sunt biscuitii sarati sau piine simpla
• evitati prajelile, mincarurile grase sau dulciurile
• mincati incet si in imbucaturi mici, cu mese frecvente
• nu amestecati alimentele calde cu cele reci
• consumati bauturile incet
• evitati activitatile dupa masa
• evitati spalatul dintilor imediat dupa masa
• alegeti alimente din toate grupele alimentare pe masura ce le tolerati pentru o nutritie adecvata.

Cum puteti preveni greata?

Greata poate fi prevenita prin: consumul unor mese mici pe parcursul zilei in locul celor 3 mese, alimentatia lenta, evitarea alimentelor greu digerabile si consumul celor reci sau la temperatura camerei pentru a nu provoca greata prin mirosul acestora. Repausul dupa masa si mentinerea capului ridicat fata de corp ajuta la reducerea senzatiei de greata.

Cum puteti preveni varsatura daca prezentati deja greata?

Varsatura poate fi prevenita prin consumul unor cantitati mici de lichide clare, usor indulcite cum sunt sucurile de fructe (exceptie cele de citrice deoarece sunt prea acide). Bauturile cu zahar calmeaza stomacul mai bine decit alte lichide. Activitatea poate agrava greata si conduce la varsatura. Puteti aplica un prosop umed, rece pe frunte sau pe ceafa, iesi afara la aer rece sau mesteca o guma mentolata pentru a forta asezarea intestinelor in pozitia corecta.
Pentru copii, controlati tusea si febra cu medicamente. Pentru a trata raul de miscare intr-o masina, asezati copilul in fata unui geam deschis pentru a sta in fata vintului (privitul lucrurilor in miscare din masina poate agrava greata). Limitati cipsurile si dulciurile. Nu lasati copilul sa manince si sa se joace in acelasi timp. Incurajati-l sa ia o pauza de masa.