Tusea iritativă

Tusea iritativă este o formă de tuse neproductivă asociată cu iritarea căilor respiratorii, care în general nu sugerează afecțiuni grave, dar care poate interfera cu activitățile zilnice, inclusiv cu somnul. Tusea iritativă poate fi agravată de factori precum aerul uscat, fumul de țigară sau efortul fizic, iar tratamentul este în general simptomatic, cu excepția cazului în care cauza tusei iritative o reprezintă o anumită afecțiune de sănătate, precum infecțiile respiratorii sau refluxul gastroestofagian. În astfel de situații, tratamentul va viza problema specifică, în unele situații fiind necesară administrarea de medicamente antibiotice. (1, 2)

Ce este tusea?

Tusea este un mecanism de apărare al organismului, care ajută la eliminarea secrețiilor sau a obiectelor străine din căile respiratorii. Tusea poate fi declanșată de o varietate de factori, inclusiv de infecții respiratorii, alergii, expunerea la substanțe iritante (cum ar fi fumul de țigară sau poluanții din aer), refluxul gastroesofagian sau de afecțiuni ale sistemului respirator. În general, tusea se manifestă pentru perioade scurte de timp, de maximum două săptămâni. (1, 2, 5)

Tipuri de tuse

În funcție de caracterul și de durata lor, există două tipuri principale de tuse (tusea productivă și tusea neproductivă), care se diferențiază în mod special prin prezența sau absența expectorației sau a producției de mucus. De asemenea, tusea se poate clasifica în funcție de circumstanțele în care apare, perioada din zi în care apare sau timbrul său.

• Tusea productivă (tusea umedă sau tusea cu expectorație) este însoțită de secreții și mucus, care sunt eliminate în urma tusei, prin expirarea bruscă și puternică a aerului din plămâni prin căile respiratorii. Tusea productivă are rolul de a elimina excesul de mucus din plămâni și căile respiratorii, ceea ce ajută la ameliorarea infecțiilor respiratorii.

• Tusea neproductivă (tusea seacă sau tusea iritativă) nu este însoțită de expectorație sau de producția de mucus. Comparativ cu tusea productivă, cea iritativă nu aduce niciun beneficiu în eliminarea secrețiilor, fiind adesea rezultatul iritării căilor respiratorii sau al inflamației. De asemenea, tusea uscată apare în general în fazele inițiale ale unor infecții virale sau bacteriene, cât și al afecțiunilor pleurale sau pulmonare. În unele cazuri, tusea iritativă poate să nu aibă o cauză evidentă. (1, 2, 5)

Ce cauzează tusea iritativă?

Infecțiile respiratorii, cum ar fi răceala comună, gripa, COVID-19, bronșita sau sinuzita, pot provoca inflamație în căile respiratorii, ceea ce duce la apariția unei senzații de mâncărime și ulterior la declanșarea tusei iritative. Alergiile pot, de asemenea, să provoace iritarea căilor respiratorii și implicit să determine apariția tusei iritative. Alte cauze comune pentru tusea iritativă includ:

• expunerea la fumul de țigară (fumatul, fie el activ sau pasiv, constituie un factor major care contribuie la apariția sau la amplificarea tusei iritative, substanțele chimice prezente în fumul de țigară iritând căile respiratorii);
• refluxul gastroesofagian (afecțiune caracterizată prin refluxul conținutului gastric din stomac înapoi în esofag, care poate irita gâtul și poate determina tusea iritativă);
• astmul bronșic (afecțiune cronică a căilor respiratorii caracterizată prin inflamație și spasme ale mușchilor bronhiilor);
• tusea postvirală (apare după ce o persoană a avut o infecție virală a căilor respiratorii superioare, cum ar fi răceala comună sau gripa și poate fi atât neproductivă, cât și productivă, în funcție de evoluția specifică a afecțiunii);
• picurarea post-nazală (afecțiune caracterizată prin scurgerea excesivă a mucusului din nas în partea din spate a gâtului și nazofaringeului, care poate provoca o tuse iritativă sau persistentă);
• anumite medicamente, cum ar fi inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei, beta-blocantele sau statinele (pot avea ca efect secundar tusea iritativă).

Alți importanți factori de risc pentru tusea iritativă sunt și:

• aerul uscat (expunerea prelungită la un aer cu o umiditate scăzută poate irita mucoasa căilor respiratorii);
• substanțele iritante existente în mediu (poluanții din aer, precum pulberile, substanțele chimice sau substanțele toxice din mediu pot provoca inflamație și tuse iritativă). (1, 2, 3, 4)

Cauzele rare pentru tusea iritativă includ pneumotoraxul, cancerul pulmonar, insuficiența cardiacă, anevrismul de aortă, pericardita și fibroza pulmonară idiopatică. Pe lângă tusea iritativă, care poate avea un caracter cronic, pacienții cu una dintre aceste afecțiuni pot prezenta dificultăți de respirație (care se amplifică în timpul exercițiilor fizice) sau dureri la nivelul toracelui. De asemenea, în cazul cancerului pulmonar și a fibrozei pulmonare idiopatice, pacienții pot experimenta o pierdere inexplicabilă în greutate. (4)

Ce simptome însoțesc tusea iritativă?

Tusea iritativă poate fi însoțită de o varietate de simptome, în funcție de cauza specifică și de gravitatea condiției. De exemplu, pacienții cu reflux gastroesofagian pot prezenta, pe lângă tuse, arsuri stomacale, senzația unui gust amar în gură, cât și disconfort sau durere în piept. În schimb, tusea iritativă cauzată de COVID-19 poate fi însoțită de alte simptome, cum ar fi pierderea gustului sau a mirosului, frisoane și febră redusă. În cazul rinitei alergice, tusea iritativă poate să fie însoțită de mâncărime sau senzație de arsură în nas și ochi, strănut sau congestie nazală. (1, 6, 7, 8)

Câteva dintre cele mai comune simptome care apar concomitent cu tusea iritativă sunt:

• disconfortul în gât (apare înainte, în timpul sau după episodul de tuse iritativă);
• respirație șuierătoare (poate indica o îngustare a căilor respiratorii, fiind un simptom comun al astmului);
• senzație de constricție în piept;
• durere sau presiune în jurul ochilor, frunții sau pomeților;
• dificultăți de respirație. (2, 5, 7)

Diagnostic

Deoarece tusea iritativă este cel mai frecvent determinată de infecții virale, diagnosticul se bazează în general pe examinarea fizică. În situația în care examinarea fizică nu este suficientă pentru a stabili cu precizie cauza tusei iritative, medicul specialist poate solicita:

• teste de sânge (pentru a evalua nivelul celulelor albe sau pentru a detecta prezența markerilor virali sau bacterieni);
• teste alergologice (pentru a identifica alergenii specifici care declanșează reacția alergică, în cazul în care există suspiciunea unei alergii ca fiind cauza tusei iritative);
• radiografie toracică (poate fi realizată pentru a evalua starea plămânilor, a căilor respiratorii și a structurilor din jur, fiind utilă în detectarea infecțiilor pulmonare, a inflamației sau a altor anomalii);
• spirometrie sau alte teste ale funcției pulmonare (pot ajuta la diagnosticarea astmului bronșic sau a altor afecțiuni);
• endoscopie (poate fi utilizată pentru identificarea unor eventuale probleme la nivelul esofagului, stomacului sau a intestinului subțire);
• manometrie esofagiană (permite evaluarea funcției esofagiene și a presiunii în timpul tusei, fiind un test utilizat pentru identificarea refluxului gastroesofagian). (1, 2, 5, 6)

Când e necesară vizita la medic?

Persoanele care prezintă tuse iritativă care persistă sau se agravează odată cu trecerea timpului ar trebui să consulte medicul, în special dacă au antecedente medicale sau boli cronice, cum ar fi astmul bronșic, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), reflux gastroesofagian sau alte afecțiuni respiratorii sau cardiace. De asemenea, se recomandă consultarea de urgență a medicului în cazul în care tusea este însoțită de febră persistentă, durere toracică intensă sau dificultăți de respirație severă sau dacă apare o senzație de sufocare sau de lipsă de aer. De asemenea, vizita la medic este necesară dacă tusea iritativă afectează în mod semnificativ activitățile zilnice sau calitatea somnului. (1, 2)

Cum se tratează tusea iritativă?

Tratamentul pentru tusea iritativă depinde de cauza specifică și poate varia în funcție de aceasta. În general, scopul tratamentului este de a ameliora simptomele tusei, de a trata cauza și de a preveni recurențele. Indiferent de cauză, este important să se evite factorii care pot irita căile respiratorii și să agraveze tusea, precum expunerea la fumul de țigară sau la poluanți atmosferici. Persoanele fumătoare sunt sfătuite să renunțe la fumat sau să se afle în apropierea unor persoane fumătoare până la dispariția tusei. (1, 2, 5)

Dacă tusea iritativă este rezultatul unei afecțiuni cronice, cum ar fi astmul bronșic, refluxul gastroesofagian sau alergiile, tratamentul va fi îndreptat către aceste condiții specifice. De exemplu, în cazul refluxului gastroesofagian, tratamentul va presupune administrarea de inhibitori de pompă de protoni sau antihistaminice pentru a reduce aciditatea gastrică. (1, 2, 5, 7)

Dacă tusea iritativă este rezultatul unei infecții respiratorii, cum ar fi răceala comună, COVID-19 sau gripa, tratamentul este unul simptomatic, ce vizează menținerea unei bune hidratări și suficientă odihnă. În funcție de simptomele asociate, poate fi recomandată administrarea de medicamente analgezice (pentru reducerea durerii și febrei) și a decongestionantelor (pentru a ameliora congestia nazală). În unele cazuri, medicul poate prescrie antibiotice, pentru infecții bacteriene. (2, 5, 7)