Tuse după masă

Tusea după masă reprezintă un simptom care poate părea inofensiv și de multe ori este trecut cu vederea, însă persistența sau înrăutățirea sa poate semnala existența unei afecțiuni aparținând aparatului respirator sau digestiv. Articolul prezent dorește să atragă atenția asupra acestui simptom și să evidențieze atât importanța patologiilor care îl determină, precum și modalitățile prin care poate fi prevenit sau ameliorat.

Ce este tusea?

Tusea constituie un mecanism defensiv al organismului având un dublu rol, întrucât previne aspirația corpilor străini și facilitează evacuarea secreției bronșice, a diverselor particule și substanțe iritante. DIn punct de vedere fiziologic, tusea reprezintă un act reflex cu punct de plecare la nivelul receptorilor localizați la nivel faringian și traheal, fiind apoi integrat la nivel medular. Efectul acestui arc reflex este reprezentat de contracții musculare la diferite niveluri meterializate prin:

• Aplatizarea diafragmului;
• Contracții concomitente ale drepților abdominali și ale mușchilor intercostali;
• Constricția musculaturii laringiene;

Din punct de vedere clinic, tusea se definește ca un expir forțat care determină expulzia rapidă a aerului conținut la nivel pulmonar concomitent cu agentul iritant al căilor respiratorii. (1), (2), (3)

Care sunt cauzele de apariție ale tusei după masă?

Asocierea dintre ingestia alimentară și tuse are la bază unul dintre următoarele procese:

• Efectul iritativ exercitat de alimentele care ajung în căile respiratorii, stimulând chemoreceptorii situați la acest nivel;
• Hipersecreția acută sau cronică de mucus poate interfera cu ingestia alimentară;
• Reacțiile de hipersensibilitate cauzate de alergeni alimentari;
• Procesele patologice situate în vecinătatea căilor respiratorii care produc iritația terminațiilor nervoase implicate în reflexul tusei. (4)

Ce afecțiuni cauzează frecvent tuse după masă?

Tusea postprandială reprezintă consecința fiziopatologică a existenței anumitor boli care afectează organele situate la nivel cervical și toracic asupra căilor respiratorii. Prin urmare, vom enumera în continuare principalele afecțiuni care în evoluție pot determina acest simptom, precum și alte simptome de însoțire.

1. Afecțiuni din sfera digestivă:

• Boala de reflux gastro-esofagian reprezintă refluarea conținutului gastric către esofag; prin urmare, secreția gastrică acidă va cauza iritația musculaturii esofagiene care determină în consecință apariția tusei după ingestia alimentară. Dintre simptomele bolii putem enumera pirozisul (senzația de arsură localizată retrosternal), eructațiile și regurgitațiile;
• Faringo-laringita de reflux este o afecțiune similară refluxului gastro-esofagian, în cadrul căreia conținutul gastric ajunge până la nivel faringian, respectiv laringian; simptomele celor două afecțiuni sunt în principal comune, cu excepția faptului că senzația de disconfort este resimțită de pacienți la un nivel superior (supraesofagian);
• Diverticulul Zenker constituie dilatația esofagului la nivelul joncțiunii faringo-esofagiene care pe măsură ce crește în dimensiuni ajunge să stocheze alimentele; principalul simptom este reprezentat de regurgitații în special nocturne sau când pacientul se află în decubit dorsal, iar iritația repetată a mucoasei fargingo-esofagiene poate determina apariția tusei;
• Disfagia constituie un simptom întâlnit într-un număr mare al afecțiunilor gastro-enterologice, pneumologice sau cardiovasculare; dificultatea de a realiza actul deglutiției cauzează tusea prin stimularea chemoreceptorilor de către fragmentele alimentare. (5), (6), (7)

2. Afecțiuni ale aparatului respirator:

• Pneumopatia de aspirație este o afecțiune specifică pacienților cu multiple comorbidități care afectează capacitatea de deglutiție; consecutiv acestei afectări apare aspirația fragmentelor alimentare și a secrețiilor care conțin microorganisme, acestea determinând apariția unei leziuni pulmonare acute. Simptomatologia pneumoniei de aspirație cuprinde tusea în timpul sau după masă, odinofagie (deglutiție dureroasă), febră, arsuri retrosternale, hipersalivație, dispnee postprandială;
• Astmul bronșic de tip alergic constituie o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii manifestată prin bronhospasm tranzitoriu; relația dintre ingestia alimentară și criza de Astm se datorează expunerii la un alergen alimentar. Simptomatologia include dispnee, tuse, senzație de constricție toracică și wheezing (respirație șuierătoare);
• Infecțiile tractului respirator superior, în special cele asociate cu expectorație pot determina apariția sau intensificarea tusei în timpul meselor consecutiv agravării congestiei; de asemenea, unele alimente precum lactatele, carnea roșie sau dulciurile promovează secreția de mucus, îngreunând suplimentar actul deglutiției. (7), (8)

Care este tratamentul tusei postprandiale?

Întrucât această manifestare apare integrată în cadrul simptomatologiei altor boli și nu ca un simptom de sine stătător, ameliorarea tusei postprandiale apare concomitent cu tratamentul bolii de bază. Cu alte cuvinte, respectarea regimului terapeutic recomandat pentru bolile enumerate anterior va determina ameliorarea sau dispariția completă a tusei după masă.

Recomandări pentru pacienți

În orice afecțiune, tratamentul medicamentos trebuie asociat cu ajustări ale regimului alimentar și/sau stilului de viață pentru asigurarea succesului terapeutic. Astfel, pacienții care se confruntă cu tuse după masă este de dorit să respecte următoarele recomandări:

• Evitați alimentele acide sau picante, întrucât acestea vor crește aciditatea gastrică.
• Optați pentru mai multe porții mici de alimente consumate pe parcursul zilei în detrimentul unei mese copioase unice.
• Feriți-vă de mâncatul în grabă, alocând măcar 20-30 de minute pentru finalizarea unei mese, luați înghițituri mici și mestecați suficient alimentele.
• Evitați să vă întindeți în pat după masă, întrucât această poziție favorizează refluxul acid; de asemenea, nu consumați alimente imediat înainte de culcare și nu mâncați în timp ce stați în pat.
• Acordați atenție posibililor alergeni pe care îi consumați; dacă observați apariția tusei după ingestia unui anumit aliment, opriți consumul și orientați-vă către un consult alergologic.
• Optați pentru un regim preponderent lichid (supe, ciorbe, sucuri de fructe, compoturi) în timpul perioadei de stare a unei infecții respiratorii; astfel veți facilita eliminarea mucusului. (5), (8)