Tulburarile de personalitate

Tulburarile de personalitate sunt definite formal drept tulburari de caracter si sunt o clasa de tipuri de personalitate si comportamente definite ca modele de durata a experientelor personale si comportamentale care deviaza marcant de la modelele culturale acceptate.

Tulburarile de personalitate sunt asociate tipic cu tulburari severe ale tendintelor comportamentale ale unui individ, implicand de obicei cateva zone ale personalitatii si sunt intotdeauna asociate cu o ruptura sociala si personala considerabila. In plus, tulburarile de personalitate sunt inflexibile in cadrul multor situatii date deoarece aceste comportamente sunt ego-sintonice (sunt constante cu integritatea eului individual) si sunt astfel percepute a fi apropiate acelui individ.

Debutul tulburarilor de personalitate poate fi identificat in adolescenta timpurie si in cazuri rare in copilarie. Astfel este neobisnuit ca un diagnostic de tulburare de personalitate sa fi pus inainte de varsta de 16-17 ani. Diagnosticul de tulburare de personalitate poate fi foarte subiectiv, totusi caracterul inflexibil si persuasiv determina dificultati personale si sociale serioase, precum si afectare functionala generala. Modelele rigide si continue ale simtirii, gandirii si comportamentului sunt puse pe seama sistemelor de gandire de baza denumite fantezii fixe sau „difunctional schemata”.

Un studiu pe aproximativ 600 de barbati studenti colegi, cu varste de 30 de ani si care nu au fost acceptati intr-un cadru clinic, a examinat relatia dintre experientele din copilarie de abuz sexual si fizic si tulburarile de personalitate raportate la acestia. Istoricul de abuz in copilarie a fost gasit definitoriu asociat cu nivele inalte de simptomatologie pozitiva. Severitatea abuzului este gasit a fi statistic semnificativ, dar clinic neglijabil. Abuzul in copilarie si neglijenta reprezinta constant riscuri ale dezvoltarii tulburarilor de personalitate in viata de adult.

Patogenie si cauze

Originea tulburarilor de personalitate este o problema foarte controversata. Traditionalistii cred ca aceste caractere neadaptive sunt rezultatul unui mediu disfunctional timpuriu la care este expus pacientul si care previne evolutia unui caracter adaptativ de perceptie, raspuns si aparare. O multime de date tintesc spre caracterul genetic si psihobiologic al simptomatologiei acestor tulburari, totusi constanta datelor impiedica medicii in a defini niste concluzii.

Semne si simptome

In general pacientii cu tulburari de personalitate au probleme mari in relatiile sociale si reglarea starii emotionale. Aceste probleme au fost prezente pe parcursul vietii de adult. Modelul de perceptie, gandire si raspuns al acestor pacienti este fixat si inflexibil, desi comportamentul lor este frecvent impredictibil. Acestia deviaza de la asteptarile culturale normale.

Tulburarile de personalitate sunt un model de comportament de lunga durata si de neadaptare al perceptiei si raspunsului la alte persoane si la circumstante stresante.

Sunt definite 10 tulburari de personalitate grupate in trei modele: A, B, C.
Grupul A cuprinde:

• personalitatea paranoida
• personalitatea schizoida
• personalitatea schizotipala.

Grupul B cuprinde:

• personalitatea antisociala
• personalitatea de granita-borderline
• personalitatea teatrala
• personalitatea narcisista.

Grupul C cuprinde:

• personalitatea evitanta
• personalitatea dependenta
• tulburarea obsesiv-compulsiva.

Tratament

Psihoterapia este baza ingrijirii tulburarilor de personalitate. Deoarece acestea produc simptome ca rezultat al abilitatilor sociale slabe, psihoterapia tinteste ameliorarea perceptiilor si a raspunsului la stresorii sociali si din mediul extern.

Terapia psihodinamica examineaza caile prin care pacientii percep evenimentele, bazandu-se pe ideea ca perceptiile sunt formate de experientele timpurii din viata. Doreste sa identifice distorsiunile perceptuale si sursele lor istorice si sa faciliteze dezvoltarea de modele mult mai adaptative de perceptie si raspuns. Tratamentul este de obicei extins pentru cativa ani, de la o frecventa de cateva ori pe saptamana pana la o data pe luna.

Terapia cognitiva se bazeaza pe ideea ca erorile cognitive bazate pe credinte de lunga durata influenteaza atasamentul la relatiile interpersonale. Se ocupa de cum gandesc persoanele asupra lumii lor si de perceptia asupra ei. Aceasta forma foarte activa de terapie identifica distorsiunile si angajeaza pacientul in efortul de a reformula perceptiile si comportamentele. Terapia este limitata la un episod de 6-20 de saptamini o data pe saptamana.

Terapia interpersonala intelege dificultatile pacientului derivate dintr-o gama limitata de probleme interpersonale cuprinzand definirea rolului sau si a problemelor. Problemele sunt interpretate si se gasesc solutii. Terapia este saptamanala, pentru o perioada de 6-20 de sesiuni. Desi este validata pentru anxietate si depresie nu este larg practicata.

Psihoterapia de grup permite patologiei interpersonale sa se manifeste intre pacienti, fiind utilizata de terapist pentru a identifica si corecta ideile de neadaptare, comunicare si comportament. Sesiunile sunt o data pe saptamana, pe o perioada care dureaza cateva luni sau ani.

Terapia dialecticala este o terapie bazata pe abilitati care poate fi folosita individual sau in grupuri. A fost aplicata la personalitatile de granita. se bazeaza pe copierea de abilitati pentru a ameliora instabilitatea afectiva si controlul impulsivitatii si a reduce comportamentul autodistructiv.

Medicatia

Aceasta nu este curativa pentru nicio tulburare de personalitate. Este vazuta ca adjuvanta psihoterapiei astfel incat pacientul sa poata coopera la terapie.

Prognostic si evolutie

Pacientii cu tulburari de personalitate sunt la risc ridicat fata de populatia generala pentru numeroase afectiuni psihiatrice. Tulburarile de dispozitie sunt un risc particular al tuturor diagnosticelor de personalitate. Unele comorbiditati sunt mai specifice la tulburari particulare de personalitate.

Grupul A

Personalitatea paranoida poate apare ca un prodrom la tulburarea iluzionala sau ca schizofrenie adevarata. Acesti indivizi sunt la risc de agorafobie, depresie majora, tulburare obsesiv-compulsiva si abuz de substante.
Pacientii cu tulburare de personalitate schizoida pot dezvolta depresie majora.
Pacientii cu personalitate schizotipala pot dezvolta afectiune psihotica usoara, tulburare schizofreniforma sau iluzionala. La momentul diagnosticului 30-50% au depresie majora concurenta si aproape toti au avut cel putin un episod de depresie majora.

Grupul B

Personalitatea antisociala este asociata cu risc de tulburari anxioase, abuz de substante, somatizare.
Personalitatea de granita este asociata cu risc de abuz de substante, tulburari ale alimentatiei (bulimie) si stres posttraumatic. Suicidul este un risc particular la pacientii de granita. istoricul de cabotism sau personalitate teatrala este asociat in particular cu tulburarile somatiforme.
Persoanele cu narcisism sunt la risc de anorexie nervoasa si abuz de substante precum si depresie.

Grupul C

Personalitatea evitanta este asociata cu anxietatea mai ales fobia sociala.
Personalitatea dependenta poarta risc de tulburari anxioase si de acomodare.
Persoanele cu personalitate obsesiv-compulsiva sunt la risc de infarct miocardic datorita tipului A de viata. Acestia pot fi la risc de tulburari anxioase.

Personalitatea paranoida

Este un diagnostic psihiatric caracterizat de paranoia si o neincredere suspicioasa, de lunga durata, persuasiva in ceilalti. Cei cu aceasta conditie sunt hipersensibili, usor considerati neinsemnati si sunt tot timpul in cautare de indicii sau sugestii care sa confirme ideile lor prejudiaciare. Tind sa fie grijulii fata de ei insisi, suspiciosi si cu o viata emotionala constrinsa. Incapacitatea lor de a se implica emotional si caracterul de izolare dau calitatea de izolare schizoida experientelor lor de viata.

Personalitatea schizoida

Este o tulburare de personalitate caracterizata de lipsa de interes in relatiile sociale, tendinta spre viata solitara, secretism si raceala emotionala. Exista o prevalenta ridicata a acestor tulburari in familie, mai ales a schizofreniei.

1. Sexualitatea schizoida caracterizeaza persoanele apatice sexual desi acestia nu sufera de anorgasmie. Multi schizoizi au un impuls sexual normal dar unii prefera sa se masturbeze decat sa gaseasca un partener sexual. De aceea nevoia lor de sex pare a fi mai diminuata fata de cei normali, acestia preferand sa ramana singuri si retrasi. Cand au contacte sexuale acestia simt ca spatiul lor personal este violat si simt ca masturbarea sau abstinenta sexuala este preferabila apropierii emotionale pe care trebuie sa o tolereze cand fac sex.
2. Schizoidul secret caracterizeaza persoana cu o viata interactiva care contrazice timiditatea lor, sau evitarea lumii externe. Acestia se prezinta ca disponibili social, interesati si implicati in a interactiona cu ochii observatorilor cand in acelasi timp ea sau el sunt protejati intr-un loc sigur in lumea sa interna. Astfel caracterul schizoid este uneori descoperit alteori acoperit. Cand este descoperit se potriveste caracterelor generale ale personalitatii schizoide.

Personalitatea schizotipala

Este o tulburare a personalitatii caracterizata de necesitatea de izolare sociala, comportamente si gandire ciudate si neconventionale. Aceste persoane sunt in particular sensibile la criticismul interpersonal si ostile. S-a dovedit ca separaea de parinti, caracterul parintilor si neglijarea in copilarie conduc la modele schizotipale.

Acestia se caracterizeaza prin:

• afect neadecvat si constrans - individul pare rece
• comportament si aspect ca acesta este ciudat, excentric
• rapoarte sociale slabe cu alte persoane
• credinte ciudate sau gandire magica
• idei suspicioase sau paranoide
• ruminatie obsesiva cu caracter agresiv, dismorfofobic sau sexual
• experiente perceptuale neobisnuite incluzand cele somatosenzoriale, iluzii, depersonalizare
• gandire stereotipica, foarte elaborata, metamorfica manifestata prin limbaj ciudat, fara coerenta.

Personalitatea antisociala

Este definita drept un caracter persuasiv de indiferenta pentru, de violare a drepturilor altora care incepe in copilarie sau adolescenta timpurie si continua in viata de adult. Pentru a fi diagnosticata individul trebuie sa aiba 18 ani sau mai mult. Persoanele cu tulburari antisociale sunt adesea numite sociopati si psihopati.

Caracteristicele acestor persoane cuprind:

• mintire si furt persistent
• lipsa aparenta a remuscarilor sau a empatiei pentru ceilalti
• cruzime fata de animale
• control slab al comportamentelor - expresia iritabilitatii, furiei, nerabdarii, fricii, agresiunii si a abuzului verbal
• istoric de tulburari de comportament in copilarie
• probleme recurente cu legea
• tendinta de a viola limitele normalului si a drepturilor altora
• abuz de substante, comportament violent, se angajeaza rapid in lupte
• dezinteresul pentru siguranta.

Personalitatea de granita - bordeline

Este o tulburare a personalitatii descrisa drept o tulburare prelungita a functiei personalitatii caracterizata prin variabilitatea si profunzimea starilor personale. Implica tipic nivele neobisnuite de instabilitate in emotivitate, gandire alb si negru. Tulburarea se manifesta frecvent prin idealizare si devalorificare precum si relatii interpersonale instabile, haotice, tulburari ale identitatii, a imaginii de sine. In cazurile grave poate conduce la perioade de disociere.

Statusul emotional negativ poate fi impartit in 4 categorii:

• distructiv sau sentimente auto-distructive
• sentimente extreme in general
• sentiment de fragmentare sau lipsa identitatii
• sentimente de victimizare.

Indivizii pot fi foarte sensibili la felul in care ceilalti se comporta cu ei, reactionand puternic la criticism. Gandirea lor asupra celorlalti se schimba rapid de la pozitiva la negativa, mai ales in fata posibilitatii de a pierde pe cineva. Comportamentele impulsive sunt frecvente, mai ales alcoolismul sau abuzul de droguri, sexul neprotejat, jocurile de noroc. Tind sa vada lumea in general ca rea si periculoasa iar pe ei insisi ca neajutorati, vulnerabili, neacceptati si nesiguri de propria identitate.
Suicidul sau comportamentul auto-distructiv este unul dintre criteriile de baza de diagnostic. Rata de suicid este de 10%.

Personalitatea teatrala - histrionica

Este definita ca o tulburare a personalitatii caracterizata de emotivitate excesiva si cautare de atentie, incluzand necesitatea excesiva de aprobare si de seductivitate neadecvata, cu debut in viata de adult timpurie. Acesti indivizi sunt dramatici, entuziasti si flirteaza excesiv. Pot fi provocatori sexual inadecvat, arata emotii puternice in stil impresionistic si usor influentati de altii. Caracteristicile asociate cuprind egocentrismul, auto-indulgenta, cautarea continua a aprecierii, comportament manipulativ pentru a-si indeplini scopurile.

Aceste persoane pot avea un succes social si profesional real. Se descurca bine in sociatate, pot manipula pe altii usor si deveni centrul atentiei. Aceasta tulburare poate afecta viata sociala sau romantica a individului sau abilitatea lor de a se descurca cu esecurile. Acestora le lipseste empatia, incep relatii sociale dar tind sa esueze in durabilitate si profunzime. Pot cauta tratament pentru depresie cand relatia amoroasa se sfarseste.

Nu-si vad relatiile personale realistic, tind sa dramatizeze si exagereze dificultatile. Isi schimba frecvent joburile si se plictisesc repede. Au probleme in confruntarea cu frustrarea.

Alte simptome cuprind:

• exhibitionism, cautarea persistenta a aprobarii celorlalti
• dramatizare excesiva cu expresivitate excesiva a emotiilor
• sensibilitate excesiva la criticism sau dezaprobare
• comportament seductiv inadecvat
• grija obsesiva asupra aspectului fizic
• toleranta scazuta la frustrare sau lipsa gratificarii
• schimbare rapida a statusului emotional.

Personalitatea narcisista

Este definita drept caracterul persuasiv de grandiozitate, nevoia de admiratie si lipsa empatiei. Narcisistul este descris ca fiind excesiv preocupat cu problemele de putere si prestigiu personal.

Tipuri de narcisist:

• narcisistul fara principii cuprinde caractere antisociale, este un sarlatan, deceptioneaza, exploateaza si nu are scrupule
• narcisistul amoros cuprinde caracteristici teatrale - Don Juan al timpurilor noastre este erotic, exhibitionist
• narcisistul compensator cuprinde caracteristici negativiste, de evitare
• narcisitul elitist este o varianta a caracterului pur
• tipul fanatic cuprinde caractere paranoide cu iluzia omnipotentei.

Personalitatea evitanta

Este recunoscuta dupa virsta de 18 ani si caracterizata de caracterul persuasiv de inhibitie sociala, sentiment de neadaptare, sensibilitate extrema la evaluarea negativa si evitarea interactiunii sociale. Aceste persoane se considera inepte social si evita interactiunea sociala de frica ridiculizarii, umilintei, rejectului. Este asociata cu respingerea in copilarie de catre parinti. Aceste persoane sunt preocupate de propriile alegeri si de alte relatii doar daca cred ca nu vor fi respinse. Pierderea si respingerea sunt atit de dureroase incat vor alege sa fie singure decat sa riste sa aiba alte relati.

Se caracterizeaza prin:

• hipersensibilitate la critici, izolare sociala autoimpusa
• timiditate extrema sau anxietate sociala si sentimentul puternic de a termina relatia
• evita contactul fizic deoarece este asociat cu stimuli neplacuti si durerosi
• evita relatiile interpersonale, are sentimentul de neadaptare
• respect de sine slab, lipsa increderii in altii
• distanta impusa intimitatii, autocriticism asupra relatiilor sale cu altii
• probleme in functionarea profesionala, perceptie de singuratate
• in cazuri extreme agorafobie, foloseste fanteziile pentru a scapa de gandurile dureroase
• susceptibilitate la abuz de droguri pentru a scapa.

Personalitatea dependenta

Sau personalitatea astenica este caracterizata de dependenta psihologica persuasiva de altii. Aceste persoane vad pe ceilalti mult mai capabili de a sustine responsabilitatile vietii. Sunt fixati pe trecut, mentin idei tineresti si copilaresti asupra vietii. Se vad pe ei insisi neajutorati, cred ca se afla intr-o lume rece si periculoasa. Se definesc ca inapti si abdica autoresponsabilitatilor. Nu sunt ambitiosi si cred ca le lipsesc abilitatile, virtutile si atractivitatea. Sunt docili, agreabili si lingusitori. Se vad protejati de puterea altora. Acestia nu pot functiona independent si au nevoie de altii pentru a supravietui.

Personalitatea obsesiv-compulsiva

Implica o obsesie pentru perfectiune, reguli si organizare. Persoanele se simt anxioase cand isi dau seama ca lucrurile nu sunt in regula. Aceasta conduce la rutina si reguli pentru modul de a face lucrurile pentru ei sau familia lor.

Principalul simptom este preocuparea pentru detalii, reguli, liste, organizare, fiind foarte rigizi si inflexibili in credintele lor, aratand perfectionism care interfera cu completarea unei cerinte. Tintesc excesiv a fi productivi cu timpul lor, sunt foarte constiinciosi, cu o morala inflexibila, etica sau valori rigide.

Unele persoane prezinta obsesie pentru curatenie. Actiunile acestei persoane sunt polarizate fiind negative sau pozitive niciodata gri. Relatiile interpersonale sunt dificile datorita cerintelor excesive. Uneori frustrarea fata de alte persoane care nu fac ce vrea aceasta determina furie si chiar violenta. Prezinta o imagine negativa asupra vietii - pesimism constant cu o stare de depresie de baza.