Tromboza portala hepatica

Tromboza portala hepatica

Tromboza portala hepatica
Tromboza portala hepatica reprezinta obstructia venei porte printr-un tromb. Deoarece vena este blocat, presiunea venoasa portala va creste. Hipertensiunea portala determina:

Aproximativ 25% dintre adultii cu ciroza au tromboza de vena porta, mai ales datorita incetinirii curgerii singelui. Tromboza portala poate fi determinata de orice conditie patologica care determina coagularea anormala a singelui.
  • Nou-nascutii prezinta drept cauza frecventa infectia cordonului ombilical,
  • Copiii mai mari - apendicita,
  • Adultii - boli mieloproliferative, cancer de pancreas, renal, hepatic sau adrenal, stari de policitemie, interventii chirurgicale si sarcina.

Adesea se regasesc mai multe conditii patologice care conlucreaza determinind tromboza de vena porta. Cauza este necunoscuta la aproape o treime din pacienti.

Majoritatea bolnavilor nu prezinta simptome. La unii tabloul clinic se poate instala gradat, mai ales datorita hipertensiunii portale. Daca se dezvolta varicele esofago-gastrice acestea se pot rupe, determinind hemoragii severe, hematemeza si melena. O alta complicatie vasculara a hipertensiunii portale este dezvoltarea de colaterale venoase gastrice.

Diagnosticul este suspectat in fata unei anamneze care cuprinde:
  • istoric de hemoragie digestiva
  • splenomegalie
  • conditii patologice care predispun la tromboza portala.
Ecografia Doppler confirma diagnosticul evidentiind fluxul scazut de singe care circula prin vena porta sau chiar absenta acestuia.

Tratamentul cuprinde anticoagulante, antifibrinolitice. Daca cauza este o infectie in organism aceasta va fi tratata specific. Varicele esofagiene beneficiaza de o gama larga de terapii, atit medicale cit si chirurgicale.
Mortalitatea este dependenta de boala de baza care a cauzat tromboza.

Patogenie

Vena porta se formeaza in spatele gitului pancreasului prin unirea venei splenice cu mezenterica superioara. Aceasta primeste singele din vena cistica, pilorica, accesorie pancreatica, superioara pancreatoduodenala si alte vene mai mici.
In general vena porta intra in porta hepatis si se divide in ramul drept si cel sting. Ramul drept se divide in ramul anterior si posterior care dreneaza segmentele anterioare si posterioare ale lobului hepatic drept.
Dezvoltarea de colaterale periportale apare odata cu evolutia cronica a trombozei si incercarea organismului de a devia singele sub presiune pe alte cai la inima. Linga vena porta se vor dezvolta retele fine venoase care vor prelua singele blocat.
Transformarea cavernoasa a venei porte poate apare ca o masa subhepatica spongioasa. Vricele ductelor biliare, denumite pseudocolangiocarcinom, sunt observate ocazional prin colangiopancreatografia endoscopica retrograda la pacientii cu hipertensiune portala.
Tromboza portala apare dupa o stare infectioasa, interventie chirurgicala sau neoplasm (pancreatic, hepatic) sau ca rezultat a unei disfunctii hepatice. Colangita piogenica este o cauza a trombozei portale de asemenea.

Cauze si factori de risc

Bolile asociate cu tromboza de vena porta cuprind:
In peste 50% din cazuri cauza nu se poate identifica. Tromboza de vena porta afecteaza mai ales copiii, dar poate apare la persoanele de orice virsta. La adulti cancerul este o cauza frecventa de tromboza.

Semne si simptome

Simptomele trombozei de vena porta depind de rapiditatea cu care se formeaza trombul in vena. Boala nu este descoperita decit atunci cind apare hemoragia digestiva sau la investigatiile medicale de rutina. La cei mai multi pacienti debuteaza silentios. Semnele si simptomele pot fi subtile si nespecifice si pot fi umbrite de boala de baza. Exceptie fac pacientii care prezinta hipergoagulare si tromboza portala sau mezenterica, care manifesta durere abdominala severa sau moderata dupa dezvoltarea acuta sau subacuta a trombozei.

Pacientii se pot prezenta cu:
  • durere abdominala
  • encefalopatie portal sistemica sau hemoragie gastrointestinala cauzata de varicele esofagiene, splenomegalie sau ascita.
  • Simptomele bolii de baza, cum ar fi pancreatita, sepsisul intra-abdominal sau colangita ascendenta pot fi predominante.

Biliopatia portala este o entitate descrisa recent caracterizata de anormalitati ale ductelor biliare si ale veziculei biliare in asociere cu hipertensiunea portala, in mod particular cu obstructia extrahepatica de vena porta.

Transformarea cavernoasa a venei porte, varicele coledociene si lezarea ischemica a ductelor biliare sunt presupusele cauze. De asemenea conduce la formarea secundara a litiazei biliare si colangitei.
Tromboza de vena porta este impartita in forma acuta si cronica.

Forma acuta este frecvent ratata de medici iar semnele si simptomele sunt vagi.
Pacientii se pot prezenta de urgenta cu:
  • instalarea brusca a durerii in hipocondrul drept
  • greata, febra, ascita progresiva
  • ischemie intestinala prin propagarea trombusului sau hipoperfuzie intestinala secundara hipertensiunii portale
  • ocazional pacientii pot varsa singe - hematemeza.

Forma cronica se prezinta tipic cu varsaturi cu singe proaspat, rosu. Cantitatea de singe pierduta este amenintatoare de viata. Varsaturile cu singe au un istoric de 3-4 ani pina la diagnosticul initial. Putini bolnavi vor dezvolta ascita sau confuzie si coma.

Atunci cind apare insuficienta hepatica, starea de sanatate a pacientului se poate deteriora rapid si cu prognostic nefavorabil. Daca cauza este un neoplasm majoritatea bolnavilor nu prezinta hematemeza deoarece nu supravietuiesc atit de mult.
Scaderea in greutate, anorexia, grata si durerea abdominala sunt manifestari frecvente.

Diagnostic

Studiile de laborator sunt utile pentru a descoperi o stare mieloproliferativa sau o diateza trombocitica.

Studiile imagistice

Ecografia Doppler este testul imagistic preferat. Acesta arata sediul obstructiei si incetinirea sau chiar absenta fluxului sanguin. Diagnosticul este confirmat de angiografie si radiografie.
Tumorile venei porte pot avea aspect asemanator trombusului, dar aceasta conditie patologica este mai rara. Tumora venei porte este asociata cu carcinomul hepatoceluular. Obstructia poate fi partiala sau completa. Poate fi asociata cu un trombus.

Biopsia hepatica poate fi necesara pentru a confirma diagnosticul.

Tomografia computerizata cu injectare de contrast este testul cel mai utilizat. Faza portal venoasa incepe la 60 de secunde dupa injectarea bolusului. Angiografia asociata cu CT-ul ofera o vizualizare mai buna a circulatiei venoase portale si a implicarii hepatice. Un cateter angiografic este plasat in axul celiac comun, artera hepatica sau artera mezenterica superioara, prin utilizarea tehnicii Seldinger modificate prin artera femurala.

Tratament

Dezvoltarea trombozei venei porte precipita necesitatea endoscopiei de urgenta pentru scleroterapia varicelor, creerea unui sunt transjugular intrahepatic portosistemic-TIPS, a unui sunt porto-cav sau trombolizei portomezenterice transjugulare sau transhepatice, rezectia intestinului ischemic sau chiar transplantul hepatic.

Hemoragia acuta variceala poate fi amenintatoare de viata si necesita interventie terapeutica imediata.
Scleroterapia este o metoda prin care hemoragia este oprita cu ajutorul injectarii locale de agenti sclerozanti. Ligaturarea varicelor se face printro metoda endoscopica in care varicele esofagiene si gastrice sunt legate cu benzi de cauciuc. Aceste metode au o rata de succes de 95% pentru hemoragia acuta.
Octreotidul si vasopresina sunt substante vasoconstrictive care scad fluxul de singe in circulatia eso-gastrica.

TIPS este o procedura interventionala care scade presiunea singelui portal prin creearea unei deviatii a fluxului sanguin. Procedura se efectueaza sub control radiologic. TIPS se asociaza cu anumite complicatii:
  • hemoragia intra-abdominala
  • esecul suntarii
  • infarctul hepatic
  • obstructia suntului.

Transplantul hepatic este o optiune pentru pacientii cu distructii hepatice majore. Lipsa donorilor si dificultatea interventiei chirurgicale limiteaza lista la citiva pacienti.

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Noul dispozitiv care distruge cheagurile de sânge mortale

Cercetătorii australieni au dezvoltat o capsulă de dimensiuni nanometrice care poate fi administrată pacientului...

Studiile sugerează că tratamentul cu Abelacimab este eficient împotriva cheagurilor de sânge

Un nou studiu realizat de către Universitatea McMaster ÅŸi publicat în New England Journal of Medicine, sugereazÄ...

O nouă strategie imagistică neinvazivă care poate detecta cheaguri de sânge din organism

Cercetătorii americani au dezvoltat È™i testat un agent de contrast È›intit care poate detecta cheaguri de sâ...

  • COVID-19 este asociat cu cheaguri de sânge la nivelul membrelor inferioare, care pot pune viaÈ›a în pericol
  • Ce trebuie să È™tii despre cheagurile de sânge
  • Un studiu oferă noi perspective asupra riscului crescut de cheaguri de sânge la femei
    • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum