Transpirația capului

©

Autor: Dr. Purtan Teodora

Transpirația capului apare prin secreția produsă de glandele sudoripare aflate în componența scalpului și eliminată prin pori.
Din cauza aspectului inestetic și a senzației neplăcute produse, multe dintre persoanele afectate se prezintă la medic în căutarea unei soluții. Care sunt însă cauzele medicale ce duc la transpirația excesivă a scalpului și manifestările clinice care însoțesc transpirația capului în cadrul anumitor afecțiuni? [1], [2], [3], [4], [5]

De ce apare transpirația capului?

În numeroase cazuri, transpirația capului nu este legată de vreo anumită afecțiune, ci este datorată unor anumiți factori favorizanți:

• Temperaturi ridicate
• Stres psiho-emoțional
• Umiditate
• Alimentația hipercondimentată
• Emoțiile puternice
• Efortul fizic intens.

Există însă și cazuri în care, transpirația capului apare în context patologic, fiind expresia unei anumite afecțiuni:

• Hipertensiunea arterială
• Diabeta zaharat
• Hipoglicemie
• Infarctul miocardic acut
• Hipertiroidism
• Deficitul de calciu, magneziu sau fier în organism
• Hiperhidroza idiopatică
• Hiperhidroza metabolică, endocrinp sau medicamentoasă
• Modificările hormonale apărute odată cu instalarea menopauzei
• Obezitate
• Sindromul Cushing
• Spondiloza cervicală
• Tuberculoză, pneumonii, endocardită etc. (transpirația capului este prezentă, în general, în cadrul sindromului infecțios de orice natură)
• Rahitismul carențial la copii
• Deficitul de vitamină D
• Anemie
• Leucemie
• Bolile autoimune
• Astmul bronșic
• Bolile cardiace
• Afecțiunile neoplazice
• Accidentul vascular cerebral
• Leziunile măduvei spinării. [1], [2], [3], [4], [5]

Semnificația clinică a transpirației capului

Transpirația capului apărută în urma efectuării efortului fizic, în contextul unor temperaturi ridicate vara, în cazul stresului psiho-emoțional sau în caz de experimentare a stări afective puternice (precum emoții, anxietate, etc.) este fiziologică și nu necesită prezentare la medic pentru investigații și tratament.

Transpirația capului care apare însă în absența unor factori externi favorizanți (precum temperaturi ridicate, emoții, efort fizic, etc.) și sunt însoțite de alte manifestări clinice care alcătuiesc un tablou clinic caracteristic vreunei afecțiuni, trebuie investigată pentru identificarea cu exactitate a cauzei declanșatoare.

Există numeroase afecțiuni în a căror tablou clinic este inclusă și transpirația capului. Tabloul clinic în cadrul căruia apar aceste transpirații ale capului poate orienta diagnosticul, astfel:

• Transpirația capului, însoțită de cefalee, amețeli, tulburări de vedere, tinitus, durere precordială, palpitații, dispnee de efort și edeme gambiere poate sugera prezența hipertensiunii arteriale.
• Transpirația capului apărută în asocierea polifagiei, poliuriei, polidipsiei, senzației permanente de sete, oboselii, scăderii ponderale și a senzației de foame excesivă, poate indica prezența diabetului zaharat.
• Transpirația capului însoțită de tremor al extremităților, anxietate, nervozitate, iritabilitate, senzație de foame, amețeli, somnolență, palpitații, tahicardie, cefalee, parestezii, spasme musculare și confuzie, pot fi expresia instalării unui episod de hipoglicemie.
• Transpirația capului însoțită de manifestări clinice precum angină pectorală severă, cu o durată de peste 30 de minute și care nu cedează la Nitroglicerină, palpitații, grețuri, vărsături, confuzie, pot indica apariția unui infarct miocardic acut.
• Transpirația capului apărută în contextul unor manifestări clinice precum scădere ponderală în ciuda poftei de mâncare păstrată, palpitații, tahicardie, tremor al extremităților, oboseală, nervozitate, intoleranță la căldură, tranzit intestinal accelerat, slăbiciune musculară și creșterea în dimensiuni a glandei tiroide, poate fi expresia unui hipertiroidism.
• Transpirația capului însoțită de spasme musculare, iritabilitate, confuzie, anxietate, crampe musculare, parestezii, amorțeli la nivelul mâinilor și a picioarelortahicardie, palpitații și tulburări de concentrare și de atenție, poate fi expresia deficitului de calciu sau magneziu.
• Transpirația capului apărută în cadrul sindromului Cushing este însoțită de anumite semne caracteristice, precum facies cu aspect pletoric, „în lună plină”, obezitate tronculară, ceafă grasă cu aspect de „ceafă de bizon”, slăbiciune musculară, oboseală, cifoză, piele atrofică, tulburări de menstruație, alopecie, sterilitate la femei.
• Transpirația capului apărută în cadrul spondilozei cervicale este localizată cu predominanță la nivelul cefei (a coloanei cervicale) și este însoțită de durere și redoare de coloană cervicală, scăderea mobilității coloanei cervicale, durere la nivelul umerilor și a brațelor, spasme musculare, parestezii și amorțeli la nivelul membrelor superioare și inferioare.
• Transpirația capului însoțită de inapetență, scădere ponderală, astenie, subfebrilitate, tuse uscată care persistă mai mult de trei săptămâni, însoțită de hemoptizie, dispnee, poate sugera apariția tuberculozei.
• Transpirația capului apărută în cadrul pneumoniilor poate fi însoțită de tuse seacă sau productivă, febră, frisoane, durere toracică (junghi toracic), dificultăți de respirație, tremurături, tahicardie, inapetență.
• Transpirația capului și a altor zone din corp, prezentă mai frecvent pe timpul nopții, însoțită de febră sau subfebrilitate, durere precordială, tahicardie, palpitații, apariția unor sufluri cardiace patologice, stare generală alterată, scădere ponderală, inapetență, mialgii și artralgii, poate fi expresia unei endocardite infecțioase.
• Printre manifestările clinice specifice deficitului de vitamină D se numără durerile osoase și de spate, transpirația capului, căderea părului, slăbiciunea musculară. La copii, deficitul de vitamină D duce la apariția rahitismului, caracterizat prin multiple manifestări clinice osoase (precum craniotabes, prezența boselor frontale și parietale, macrocranie, plagiocefalie, torace rahitic, deformarea metafizelor oaselor de la nivelul degetelormîinii, genu varus sau valgus, cifoza dorsală, etc.) și extraosoase (precum creșterea laxității ligamentare, scăderea tonusului muscular, dureri osoase, astenie, deformarea danturii, etc.).
• Transpirația capului însoțită de oboseală, paloare tegmentară, cefalee, tahicardie, palpitații, amețeli, dispnee de efort, glosită, apariția ulcerațiilor la colțurile gurii, coilonichie, poate sugera apariția anemiei.
• Transpirația capului și a altor zone ale corpului, apărută mai frecvent pe timpul nopții, în asocierea altor manifestări clinice, precum anemie, hemoragii multiple (epistaxis, gingivoragii, hemoptizii, metroragii, etc.), infecții repetate, astenie, inapetență, scădere în greutate, alterarea stării generale, adenopatii multiple, dureri osoase și articulare, hipertrofie gingivală, hepatomegalie, splenomegalie, poate fi expresia leucemiei.
• Transpirația capului apărută în cadrul astmului bronșic poate fi însoțită de dispnee expiratorie, wheezing (respirație șuierătoare), tuse seacă, cu expectorație limitată la sfârșitul crizei astmatice, consticție toracică, durere în piept, tahicardie.
• Transpirația capului însoțită de tulburări de vedere și de vorbire, confuzie, amețeli, tulburări de mers, tulburări de respirație, cefalee bruscă și severă, tulburări de echilibru, pierderea conștienței, pierderea coordonării motorie și căderi inexplicabile, amorțirea feței și a membrelor superioare sau inferioare, paralizei, poate fi expresia apariției unui accident vascular cerebral. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnosticarea diferitelor afecțiuni care duc la apariția transpirației scalpului

În cazul transpirațiilor la cap apărute în context patologic, se recomandă identificarea bolii cauzatoare prin investigații paraclinice specifice și administrarea tratamentului corespunzător. În acest scop, se recomandă efectuarea unei anamneze amănunțite și a examinării clinice a bolnavului, urmată de o serie de investigații paraclinice.

Investigațiile paraclinice recomandate variază în funcție de manifestările clinice apărute și în funcție de boala suspicionată.

• În caz de suspiciune a apariției infarctului miocardic acut sau a hipertensiunii arteriale, se recomandă efectuarea electrocardiografiei transtoracice, a ecocardiografieie Doppler, monitorizarea holter a tensiunii arteriale și a hemoculturii.
• În caz de suspiciune a unui deficit de minerale în organism, precum deficitul de calciu, de magneziu sau de fier, se recomandă determinarea ionogramei și a valorilor serice ale acestor elemente.
• În caz de suspiciune a deficitului de vitamină D, se recomandă determinarea concentrației serice a vitaminei D. În caz de suspiciune a rahitismului, se poate realiza radiografia oaselor lungi și a pumnului sau osteodensitometria cu raxe X.
• În caz de suspiciune a hipoglicemiei, se recomandă determinarea glucozei serice.
• În spondiloza de coloană cervicală, se recomandă o radiografie de coloană cervicală.
• În caz de suspiciune a hipertiroidismului, se indică determinarea serică a celor doi hormoni tiroidieni, tiroxina și triodotironina, urmată de o ecografie a glandei tiroidie.
• Pentru identificarea anemiei sau a leucemiilor, hemoleucograma este analiza de elecție, urmată de alte investigații specifice, precum determinarea fierului seric, a acidului folic și a vitaminei B12, medulograma, examenul citochimic, imunofenotiparea, examinări genetice etc.
• În caz de suspiciune a tuberculozei sau a penumoniei, se recomandă efectuarea examenelor bactriologice, citologice și a unor investigații paraclinice, precum radiografia toracică, tomografia computerizată toracică, etc.
• În caz de suspiciune a astmului bronșic, se indică efectuarea spirometriei.
• În caz de suspiciune a prezenței vreunui accident vascular cerebral, se indică efectuarea unei electroencefalograme, unbei angiograme cerebrale, efectuarea tomografiei computerizate sau a rezonanței magnetice de craniu. [1], [2], [3], [4], [5]

Tratamentul transpirației capului

Pentru a evita apariția în context fiziologic a transpirațiilor la cap, se recomandă evitarea factorilor de risc care pot duce la apariția acestora; astfel, se recomandă evitarea eforturilor fizice intense, evitarea expunerii la temperaturi ridicate, combaterea stresului psiho-emoțional, etc.

Nu există un tratament specific pentru combaterea transpirațiilor la cap apărte în context patologic, însă este accesibil tratamentul etiologic, de combatere a bolii de fond care a dus la apariția acestora:

• În cazul hipertensiunii arteriale, se recomandă administrarea medicamentelor antihipertensive.
• În cazul infarctului miocardic acut se administrează tratament medicamentos (tratament fibrinolitic) sau intervențional (angioplastie coronariană) de reperfuzare a segmentului de cord afectat.
• În cazul diabetului zaharat se administrează insulină sau medicamente antihiperglicemiante noninsulinice.
• În cazul tuberculozei se administrează medicamente antituberculoase, iar în cazul pneumoniilor sau a endocarditei bacteriene, se administrează antibiotice.
• Corectarea anemiei se poate realiza prin administrareade fier, vitamină B12 sau acid folic, în funcție de deficitul prezent, iar tratamentul leucemiei constă în administrarea chimioterapiei.
• Ameliorarea astmului bronșic se poate realiza prin administrarea medicamentelor specifice, precum stimulanții adrenergici, anticolinergicele, glucocorticoizii etc.
• Tratamentul hipertiroidismului constă în administrarea antitiroidienelor de sinteză sau aefectuarea tiroidectomiei.
• În cazul deficitului de vitamină D și a rahitismului, se recomandă administrarea vitaminei D sub formă medicamentoasă.
• Tratamentul spondilozei cervicale presupune fizioterapie, purtarea de guler cervical, administrarea injecțiilor cu corticosteroizi sau tratament chirurgical.
• În cazul accidentului vascular cerebral ischemic restabilirea fluxului sangvin la nivel cerebral, iar în cazul accidentului vascular cerebral hemoragic se impune controlarea și întreruperea hemoragiei cerebrale, cu evacuarea sângelui acumulat la acest nivel și scăderea presiunii sangvine la nivel cerebral. [1], [2], [3], [4], [5]