Trahomul

Trahomul este o conjunctivita granulomatoasa severa, endemica, cu evolutie cronica, ce debuteaza ca o foliculita acuta si foarte contagioasa.

Boala afecteaza ambii ochi, astfel incat principala consecinta in evolutia naturala este orbirea. Trahomul este o boala a mizeriei care face ravagii in tarile lumii a treia din Africa si Asia, favorizata de conditiile socio-economice precare la accentuarea carora contribuie, inchizandu-se astfel un cerc vicios.

La nivel mondial aproximativ 8 milioane de oameni au ramas orbi din cauza trahomului.

Etiologie

Trahomul este cauzat de Chlamydia trachomatis. Chlamydiile sunt bacterii cocoide, imobile, adaptate foarte bine la parazitismul intracelular (cum sunt incapabile sa sintetizeze ATP pot fi considerate paraziti energetici). Aceasta insusire are trei consecinte importante:

• infectia cronica coexista cu fenomene de hipersensibilizare de tip IV,
• pot fi cultivate doar in sacul vitelin al embrionului de gaina sau pe celule vii,
• pentru tratament sunt necesare antibiotice cu buna penetrare intracelulara.

In mediul extern, deshidratati, corpusculii elementari sunt foarte rezistenti dar sunt rapid inactivati cu eter (30 minute), caldura umeda 60ºC (in 10 minute), fenol, saruri de amoniu etc.
In functie de structura antigenica se deosebesc serovarurile grupate astfel:

• serovarurile A, B, Ba si C determina trahomul,
• serovarurile D-K au transmitere sexuala care la nivel ocular pot genera conjunctivite cu incluzii. Contactarea germenilor se face fie prin autoinoculare sau de la partenerul sexual la adulti, fie in timpul nasterii la nou-nascuti.
• serovarurile L1-L3 genereaza limfogranulomatoza veneriana inghinala.

Ciclul de multiplicare al clamidiilor dureaza 24-48 ore. Corpii elementari - forma infectioasa a chlamidiilor - se fixeaza pe receptori specifici ai celulei gazde de care este fagocitat. Intracelular se transforma in corpi reticulati care se idvid formand o colonie (incluziuni) care la maturitate se transforma din nou in corpi elementari. Celula gazda este lizata si corpii elementari sunt eliminati urmand sa infecteze alte si alte celule. Acestora li se adauga distructiile tisulare provocate de raspunsul imun.

Infectia cu Chlamydia trachomatis desi induce formarea de anticorpi, acestia nu asigura protectie in cazul unei reinfectii viitoare.

Tablou clinic

Trahomul evolueaza in decurs de mai multi ani timp in care se succed perioade de reinfectie si acutizari motiv pentru care caracteristic tabloului clinic este coexistenta leziunilor evolutive cu cele cicatriceale. Afectiunea are patru stadii evolutive:

• Stadiul I incipient debuteaza cu senzatie de greutate palpebrala si usoara lacrimare. Conjunctiva hiperemiata, lipsita de transparenta si luciu prezinta foliculi albiciosi prepomderent la partea superioara. Fine arcade vasculare apar apar in vecinatatea limbului. Corpusculii Prowazek sunt markerii identificati in produsul de raclaj al epiteliului conjunctival.
• Stadiul II florid aduce agravarea semnelor si simptomelor in trahom. Pleoapele superioare grele, coborate in fata fantelor palpebrale dau bolnavului aspectul caracteristic adormit. Pe conjunctiva tarsala a pleoapei superioara apar numerosi foliculi cu aspect de icre de stiuca care plesnesc la presiune. Vasele superficiale cu punct de plecare limbul superior invadeaza corneea conducand la aparitia panusului. Acesta are aspect de perdea care are drept consecinta clinica aparitia fotofobiei, lacrimarii si scaderea acuitatii vizuale. Alti foliculi care apar in periferia corneei, dupa resorbtie provoaca modificari ale suprafetei corneei (curburii) concretizate prin astigmatism. Stadiul II dureaza in general de la doua luni la 2-3 ani.
• Stadiul III precicatriceal dureaza cativa ani. Se caracterizeaza prin existenta pe conjunctiva tarsala a unor foliculi mai putin numerosi in diferite stadii evolutive, o puternica dezvoltare a panusului si prezenta liniei ARTL- linie de culoare alba paralela cu marginea palpebrala libera. In fundul se sac apar frauri cicatriceale.
• Stadiul IV cicatriceal se caracterizeaza prin inlocuirea foliculilor cu tesut cicatriceal care antreneaza fenomene retractile. Corneea ramane vascularizata si opalescenta putand prezenta leucoame vascularizate. Acestea determina scaderea acuitatii vizuale.

Diagnostic

Diagnosticul de trahom este sugerat de antecedente, anamneza (contact cu persoane infectate in familie sau comunitate, calatorii in zone endemice) si aspectul clinic caracteristic.

Diagnosticul de laborator se pune in urma analizei produsului de raclaj conjunctival. Aceasta se poate face prin microscopie directa care urmareste incluziunile intracelulare prin coloratie imunofluorescenta, coloratie Giemsa sau Lugol sau prin cultivare pe culturi celulare sau in sacul vitelin al embrionului oului de gaina. In vederea obtinerii culturilor tampoanele cu material biologic trebuie imersate imediat dupa prelevare intr-un mediu de transport cu zaharoza-fosfat-glutamat. Reducerea incarcaturii electronegative a suprafetei celulare si pretratarea celulelor cu idoxuridina sunt masuri care faciliteaza inmultirea.

Evolutie si prognostic

Evolutia trahomului este de lunga durata, alternand perioade de remisiune si recidive.

Prognosticul nu este unul foarte bun dat fiind numarul mare de complicatii ce por surveni:

• suprainfectii cu gonococ, bacili Weeks
• complicatii cicatriceale (trichiazis, simblefaron, entropion, ptoza palpebrala, distrugerea glandelor lacimale)
• si cea mai de temut – orbirea.

Tratamentul

Profilaxia presupune asigurarea unor conditii de igiena generala individuala si izolarea si tratarea bolnavilor si contactilor.

Tratamentul curativ poate fi medical (sistemic si local) si chirurgical. Local se administreaza solutii de nitrat de argint 1%, sulfat de cupru 1% si aureomicina sub forma de instilatii. Masajul foliculilor este de asemenea util. Pe cale generala se administreaza antibiotice cu cu spectru larg si sulfamide.

Tratamentul chirurgical realizeaza cauterizarea foliculilor si cura sechelelor prin operatii plastice.