Depresia - exprimare simbolica prin desen
Depresia este o reactie naturala a psihicului uman la experiente emotionale dureroase, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau separarea de o persoana apropiata, o reactie la singuratate, in confruntarea cu o boala grava sau in apropierea mortii, insa in toate tipurile de depresie apare o schimbare a atitudinii generale a persoanei, extrema si persistenta.
In depresie apar atat simptome fizice, cat si psihice. Cel mai des intalnit simptom este starea de slabiciune, lipsa energiei generale ce persista chiar daca nu exista o cauza fizica, organica. Apar lipsa de concentrare si lipsa initiativei, scaderea vointei, indecizia, anxietatea, agitatia. Apar shimbari ale dispozitiei psihice generale precum tristetea, apatia si insingurarea.
Un alt simptom al depresiei este insomnia, tranzitia de la starea activa a constiintei la o stare inconstienta este bruiata, nu se mai realizeaza contactul dintre constient si inconstient. Pot aparea stari de oboseala permanenta, plansul spontan, iritabilitatea, tulburari ale apetitului sexual si alimentar. Apar dereglarile metabolice (metabolizarea zaharurilor din sange este bruiata, dereglari ale ficatului, etc.). Pot aparea sentimente de impovarare sau mai mult, de pacatuire si invinovatire in legatura cu anumite aspecte ale vietii, ceea ce indica o dereglare a echilibrului starii mentale. Pot aparea dorinte regresive de fuga, de negare, de izolare sau de moarte.
Tendintele de suicid simbolizeaza nevoia unei schimbari fundamentale, “ceva actual trebuie sa dispara, sa moara, pentru ca ceva nou sa reapara”. In plan simbolic, moartea devine un act al creatiei, individul moare pentru a renaste.
Depresia reprezinta un blocaj al energiei psihice, datorat unor probleme de natura nevrotica sau psihotica, iar eliberarea energiei psihice poate ajuta individul sa depaseasca problemele respective.
O clarificare a acestei stari si o intelegere cat mai clara a sentimentelor implicate in aceasta stare, printr-un proces de psihoterapie corect, ajuta persoana sa transformare sentimentele vagi in idei sau imagini mai clare, cu care poate relationa mai bine.
In depresie, intreaga energie psihica a persoanei este retrasa din lumea constienta, in inconstient. Apare o adancire a nivelului mental, prin acumularea energiei psihice in inconstient. Acest blocaj al energiei poate fi observat prin intermediul imaginilor fantasmatice sau viselor ce apar in acea perioada si poate fi depasit aducand la suprafata, in constiinta, imaginile ce-i corespund, prin desen.
In depresie, gasirea imaginilor ce stau in spatele trairilor emotionale, poate stimula eliberarea energiei din inconstient, poate ajuta individul sa depaseasca acea stare depresiva, acel blocaj4.
Psihoterapeutul analist ghideaza pacientul catre gasirea imaginilor asociate starii depresive, cu scopul ca pacientul sa relationeze mai usor cu propriile trairi. Astfel terapeutul il indruma pe pacient catre gasirea unei imagini ce poate exprima starea de depresie si desenarea ei. Desenarea imaginii ce reprezinta starea depresiva permite pacientului un dialog mai bun cu propriile trairi emotionale.
In terapie pacientul este rugat sa se gandeasca la starea depresiva, sa incerce sa o retraiasca si sa descopere imaginea acelei stari. Apoi isi poate desena propria depresie, astfel putand interactiona mai bine cu o imagine, decat cu emotiile vagi. Pacientul este incurajat sa-si exprime liber proiectiile pe baza imaginii respective.
Un exemplu:
Pacientul este rugat sa deseneze o imagine ce poate reprezenta din perspectiva sa, propria depresie. Face urmatorul comentariu: „am o senzatie de ingramadire ...simt o apasare, sim ca sunt strans, inghesuit, blocat...nu mai vad bine atunci cand am aceste senzatii....ca si cum de sus si de jos vin doua forte care ma apasa si ma prind intre ele......parca ar fi capul meu...asa simt, ca fortele astea imi strang capul ca intr-o menghina, ma inghesuie acolo, ma blocheaza...mi se mai vad doar ochii, imaginea incepe usor sa dispara, nu mai vad, se face intuneric”.
DESENUL DEPRESIEI
Pacientul deseneaza imaginea depresiei printr-o forma circulara, in care zonele hasurate reprezinta cele doua forte care-l apasa de sus si jos si il blocheaza. Este o structura mandalica, ce apare in perioadele de confuzie.
Pacientul are libertatea de a-si exprima liber senzatiile, emotiile, gandurile asociate propriului desen si propriei stari depresive, astfel adauga “.....alcoolul ma usura, ma relaxa, facea ca senzatia asta sa dispara”. Pacientul se simte ca prins intr-un cerc vicios, orice ar face, ajunge la acelasi rezultat. Simte ca alcoolul descatuseaza ceva din el, face ca acea senzatie de blocaj, de strangere sa dispara. „Cand ma supar ca nu resusesc sa rezolv ceva, ma retrag , ma inchid in mine...nu vreau sa vorbesc cu nimeni”, simte ca nu mai are energie, se simte neputincios. Alcoolul descatuseaza energia din el si devine o alta persoana, opusul a ceea ce este. Pacientul declara ca si tatal lui consuma alcool, dar era mai puternic decat el, pentru putea sa-si controleze cantitatea consumata.
„Senzatia asta o am de foarte mult timp, de ani. A inceput atunci cand au aparut tot felul de zvonuri la servici, cum ca se desfiinteaza firma, incepuse panica, presimteam ceva, ma framantam, nu stiam ce voi face cu copii, cu cheltuielile, de atunci a inceput sa apara senzatia, ma suparam in interiorul meu, dar nu vorbeam cu nimeni, ma relaxam doar cu alcool........ ma luminam, ma ajuta energia pe care mi-o dadea alcoolul, prindeam curaj.”
Pacientul se simte coplesit de evenimente, eul nu poate face fata schimbarilor, nu se poate adapta, iar aceasta slabiciune si vulnerabilitate interioara este compensata prin consumul de alcool, care-i da forta, putere sa faca fata evenimentelor de viata, il transforma. Depresia semnaleaza ca legatura dintre constient si inconstient este intrerupta, iar enegia ramane blocata in inconstient, astfel continuturile inconstiente se energizeaza, capata forma fantasmelor, iluziilor, halucinatiilor si coplesesc constiinta slabita.
Depresia pacientului ar putea reprezenta un mecanism de aparare al psihicului, separarea inconstientului de constient ii protejeaza integritatea psihica, pentru ca eul risca sa fie invadat de continuturile inconstientului, aparand riscul dezintegrarii constiintei.
Desenul este o mandala, in centru este eul pacientului, reprezentat prin imaginea capului. Eul ia locul Sinelui, se confunda cu acesta. Aceasta imagine pare sa vina intr-un mod compensator, semnaland atitudinea inflationata a eului, apare o imagine ce transmite un mesaj de alarma, eul este in pericol de a deveni acaparat de inconstient, campul luminos al eului pare ca se ingusteaza din ce in ce mai mult. Structura mandalica pare sa-i semnaleze pacientului ca atitudinea actuala a eului e nepotrivita, riscul este ca eul sa fie inghitit usor usor de intunericul inconstientului. Imaginea simbolizeaza stagnare, semnaleaza riscul eului de a ramane blocat in inconstient, semnaleaza atitudinea unidirectionala a eului, strict rationala (in centru este capul pacientului - logosul). Pacientul are nevoie sa renunte la atitudinea strict rationala a eului si sa-si integreze in constiinta celalalte functii ale psihicului (senzatia, intuitia, sentimentul). Depresia pacientului e un indice al stagnarii in procesul de individuare si al atitudinii gresite a eului.
“Depresia mea este ca un labirint, este un loc in care ratacesti, esti dezorientat......nu stiu ce se intampla....am momente de ratacire, cand imi pierd cunostinta si ma trezesc in picioare si nu stiu ce s-a intamplat....mi se intampla atunci cand mintea mi-e prea incarcata de ganduri. Uneori simt ca ratacesc, sunt dezorient, ma pierd, sunt confuz...asa fac acasa, cand vreau sa ma duc intr-un loc, ma trezesc in altul, sunt ca intr-un labirint.....ma opresc, stau pe loc si ma intreb ce vreau sa fac, imi revin mediat, dar patesc asta foarte des. In desenul meu, aici sunt eu, plec cu gandul aici.... real ajung in alta parte.....stau si ma gandesc......ajung in alta parte.....si ma trezesc inapoi de unde am plecat....asta e labirintul meu.”
DESENUL LABIRINTULUI PERSONAL
„Eu nu m-am luptat niciodata cu aceste forte din mine, eu nu am coborat niciodata in propriul inconstient sa ma lupt cu fortele din mine, nu as sti sa ma intorc la suprafata.......pentru mine familia e firul care ma ghideaza....familia a fost cu mine intotdeuna, m-au sustinut si copii si sotia..... vad cand gresesc, imi dau seama cand gresesc si incerc sa repar, familia este baza mea de intoarcere.”
Pacientul evita sa se confrunte cu continuturile inconstientului, ceea ce reprezinta o atitudine gresita a eului. Transformarea nu are loc pentru ca eul nu se confrunta cu aceste continuturi inconstiente, tensiunea opuselor e insuportabila. Pentru a avea loc transformarea, eul trebuie sa se concentreze exclusiva asupra centrului, asupra locului transformarii creatoare, asupra simbolurilor ce vin din inconstient, trebuie sa se confrunte cu propriile impulsuri, cu propria umbra. Eul nu trebuie sa se lase condus de instincte, trebuie sa se fereasca de identificarea cu ele si nu trebuie sa fuga. Trebuie sa ramana pe loc si sa se confrunte cu ele, sa traiasca pe deplin experienta si sa inteleaga cat mai corect, dar asta nu o poate face decat ghidat corespunzator de un psihoterapeut. Procesul transformativ presupune o tensiune aproape insuportabila din cauza incompatibilitatii absolute a vietii constiente cu procesul inconstient. Acesta poate fi trait doar in interior si nu are voie sa atinga nicaieri suprafata vizibila a vietii5.
Bibliografie:
1. Andrew Samuels – Psychopathology, Contemporary Jungian Perspective, p.26;
2. Heinrich Fierz - Jungian psychiatry, p 308;
3. C.G.Jung, CW 16, par. 373;
4. C.G.Jung, CW 16, par. 373;
5. C.G.Jung, CW 16, par. 373-390 ;