Sindromul vertebro-bazilar

Sindromul vertebro-bazilar, cunoscut și sub numele de insuficiența vertebro-bazilară, este o afecțiune medicală care se referă la o serie de simptome și probleme care apar atunci când fluxul de sânge către creier este afectat din cauza problemelor cu arterele vertebrale sau bazilare. Aceste artere furnizează sânge creierului și trunchiului cerebral. Sindromul poate include simptome precum amețeli, pierderea echilibrului, vedere încețoșată, dificultăți în vorbire și alte probleme legate de funcționarea creierului.

Cauze

Sindromul vertebro-bazilar poate apărea din mai multe cauze, iar factorii de risc pot varia de la persoană la persoană. Printre cauzele posibile se numără:

• Ateroscleroza: Depozitele de plăci grase pe pereții arterelor vertebrale sau bazilare pot restricționa fluxul de sânge către creier.
• Emboli: Obstrucționarea bruscă a arterelor vertebrale sau bazilare de către un embol (o bucată de cheag de sânge sau alt material) poate duce la sindromul vertebro-bazilar.
• Stenoza arterială: Îngustarea anormală a arterelor vertebrale sau bazilare poate reduce fluxul de sânge către creier.
• Traumatisme: Leziunile la nivelul gâtului sau capului pot afecta arterele vertebrale și bazilare, determinând simptomele sindromului.
• Tulburări congenitale: Anomalii ale arterelor vertebrale sau bazilare pot fi prezente la naștere și pot contribui la sindrom.
• Tromboza venoasă: Formarea de cheaguri de sânge în vasele de sânge din zona vertebro-bazilară poate perturba fluxul sanguin.

Semne și simptome

Sindromul vertebro-bazilar poate avea o gamă variată de simptome și manifestări, care pot varia de la o persoană la alta. Simptomele comune ale acestui sindrom includ:

• Amețeli sau vertij, senzații de leșin.
• Dificultate în menținerea echilibrului sau în coordonarea mișcărilor.
• Vedere afectată, dublă sau chiar pierderea temporară a vederii.
• Pierderea temporară sau slăbirea mușchilor, în special în brațe și picioare.
• Dificultăți de vorbire sau de înghițire.
• Furnicături sau amorțeală în zona feței sau a membrelor.
• Confuzie sau chiar pierderea conștiinței în cazurile severe.

Sindromul vertebro-bazilar poate prezenta o varietate de simptome, însă nu toate acestea sunt prezente în fiecare caz. Apariția unora dintre aceste simptome sau a suspiciunii legate de acest sindrom, impune necesitatea de a consulta un medic pentru evaluare și diagnostic, deoarece tratamentul și gestionarea depind de cauza specifică și de gravitatea afecțiunii. (1)

Diagnostic

Diagnosticul sindromului vertebro-bazilar implică de obicei evaluarea clinică realizată de către medicul de familie sau medicul specialist neurolog, asociată cu o serie de investigații medicale.

Astfel, inițial medicul va discuta cu tine despre simptomele tale și va efectua o examinare fizică pentru a evalua starea ta generală și pentru a căuta semne de afectare a funcției creierului sau a sistemului nervos. Ulterior acesta te va îndruma să faci o serie de investigații ce completează bilanțul diagnostic:

• Imagistica medicală: tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN), poate fi folosită pentru a obține imagini detaliate ale structurilor arteriale din zona vertebrală și bazilară, precum și pentru a identifica eventuale anomalii sau obstrucții.
• Doppler-ul vascular: Această procedură utilizează ultrasunete pentru a evalua fluxul sanguin în arterele vertebrale și bazilare și pentru a detecta eventuale restricții sau cheaguri de sânge.
• Angiografie: Această procedură implică introducerea unui agent de contrast în vasele de sânge pentru a vizualiza în detaliu arterele și pentru a identifica eventualele probleme, cum ar fi stenozele sau embolii.
• Teste de laborator: Analizele de sânge pot fi efectuate pentru a evalua nivelurile de grăsimi în sânge, coagularea sângelui și alți factori care pot contribui la sindromul vertebro-bazilar.

Diagnosticul va fi stabilit pe baza rezultatelor acestor investigații și a evaluării simptomelor tale. (2), (3).

Cât de grav este acest sindrom?

Gravitatea sindromului vertebro-bazilar poate varia considerabil de la o persoană la alta și depinde de factori precum cauza specifică, severitatea obstrucției arteriale și timpul scurs de la debutul simptomelor până la diagnostic și tratament. În unele cazuri, sindromul poate fi mai puțin grav și poate fi gestionat eficient cu tratament adecvat, în timp ce în altele, poate fi mai periculos și să pună în pericol viața.

Sindromul vertebrol-bazilar poate duce la complicații grave, cum ar fi accidente vasculare cerebrale, care pot avea consecințe semnificative asupra sănătății și calității vieții. Prin urmare, este esențial să consulți un medic în timp util dacă ai simptome sau suspiciuni legate de acest sindrom. Cu diagnosticarea și tratamentul adecvat, se pot reduce riscurile și se poate îmbunătăți prognosticul.

Ce pot face dacă am sindrom vertebro-bazilar?

Dacă ai fost diagnosticat cu sindrom vertebral-bazilar sau ai simptome care te fac să suspectezi această afecțiune, trebuie să consulți un medic specialist, de obicei un neurolog sau un cardiolog, pentru o evaluare detaliată și un plan de tratament adecvat. Medicul îți va putea oferi recomandări specifice în funcție de cauza și gravitatea sindromului.

Dacă medicul îți prescrie medicamente, cum ar fi anticoagulante, medicamente pentru scăderea colesterolului sau alte tratamente, asigură-te că le iei conform indicațiilor și că urmezi cu strictețe planul de tratament. Adoptă un stil de viață sănătos pentru a reduce factorii de risc cardiovascular. Acest lucru include alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat (dacă fumezi) și reducerea consumului de alcool. Dacă ai hipertensiune arterială, asigură-te că o ții sub control în mod regulat, deoarece tensiunea arterială crescută poate agrava sindromul.

În funcție de simptomele tale, medicul poate recomanda terapie fizică sau de reabilitare pentru a-ți îmbunătăți funcția motorie și echilibrul. Dacă anumite activități sau condiții de mediu agravează simptomele tale, încearcă să le eviți sau să le gestionezi cu atenție.

Este important să fii supravegheat regulat de către medic pentru a evalua progresul tratamentului și pentru a detecta orice complicații noi, așa că asigură-te că urmezi recomandările medicului tău și discută cu el orice îngrijorări sau întrebări ai. El poate personaliza tratamentul și planul de gestionare pentru nevoile tale specifice.

Tratament

Tratamentul pentru sindromul vertebro-bazilar depinde de cauza specifică a afecțiunii și de severitatea simptomelor.

Medicamente:

• Anticoagulante sau antiagregante plachetare: Aceste medicamente pot ajuta la prevenirea formării de cheaguri de sânge care pot bloca arterele.
• Medicamente pentru controlul tensiunii arteriale
• Medicamente pentru reducerea colesterolului: Pentru a gestiona factorii de risc cardiovascular, medicul poate recomanda medicamente pentru scăderea nivelului de colesterol.

Terapie fizică și de reabilitare:

Poți beneficia de terapie fizică sau de reabilitare pentru a-ți îmbunătăți echilibrul, coordonarea și funcția motorie în cazul în care ai avut simptome neurologice. Efectuează exerciții fizice regulate pentru a-ți îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și a-ți menține greutatea corporală în limite sănătoase.

Intervenții chirurgicale sau proceduri minim invazive:

În cazurile grave sau în cazurile în care există o obstrucție arterială semnificativă, medicul poate considera intervenții chirurgicale sau proceduri precum angioplastia cu stentare.

Adoptarea unui stil de viață sănătos:

• Alimentație echilibrată: Consumă o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale și alimente cu conținut scăzut de grăsimi saturate.
• Renunță la fumat: Fumatul este un factor de risc major pentru afecțiunile vasculare, așa că dacă fumezi, ia în considerare renunțarea la acest obicei.
• Redu alcoolul: Consumul moderat de alcool este mai sigur pentru sănătatea cardiovasculară.
• Evită factorii de risc: Dacă există situații sau activități care pot agrava simptomele tale, încearcă să le eviți sau să le reduci la minim.
• Monitorizează simptomele: Notează-ți simptomele și evoluția lor pentru a furniza informații utile medicului tău în timpul consultațiilor de urmărire
• Redu stresul: Stresul poate agrava afecțiunile cardiace, așa că încearcă tehnici de gestionare a stresului precum meditația, yoga sau respirația profundă. (4)

Evoluție și complicații

Evoluția sindromului vertebro-bazilar poate varia considerabil de la o persoană la alta și depinde de cauza specifică, tratamentul și gestionarea afecțiunii. În unele cazuri, cu tratament adecvat și controlul factorilor de risc, simptomele se pot ameliora semnificativ sau chiar dispărea complet. Cu toate acestea, în altele, afecțiunea poate progresa sau poate duce la complicații grave. Iată câteva dintre complicațiile și evoluțiile posibile ale sindromului vertebro-bazilar:

• Accident vascular cerebral (AVC): Una dintre complicațiile cele mai grave ale acestui sindrom este AVC-ul. Blocarea sau îngustarea severă a arterelor vertebrale sau bazilare poate duce la lipsa de oxigen în creier și poate provoca un AVC.
• Deteriorarea funcției cerebrale: Sindromul poate cauza simptome neurologice persistente, cum ar fi dificultăți de vorbire, slăbiciune musculară sau tulburări de vedere, care pot afecta calitatea vieții și capacitatea de a efectua activități de zi cu zi.
• Recurență: Unele persoane pot dezvolta recurențe ale simptomelor sau pot avea mai multe evenimente ischemice în timp.
• Complicații legate de tratament: Tratamentele precum medicamentele anticoagulante pot avea efecte secundare sau pot necesita monitorizare regulată pentru a evita complicații, cum ar fi sângerările.
• Handicap sau dizabilitate: În cazurile severe sau în cazul în care AVC-ul apare, este posibil să rămâi cu dizabilități permanente. (5)