Sindromul inimii de vacanță

Sindromul „inimii de vacanță” („holiday heart syndrome”) a fost descris pentru prima dată de către Philip Ettinger și colaboratorii săi în anul 1978 ca o tulburare acută de ritm și/ sau de conducere cardiacă la o persoană care a consumat alcool în exces și care nu prezintă alte dovezi clinice de boli de inimă. Cu toate că poate apărea oricând în timpul anului atunci când există un consum mare de alcool, „holiday heart syndrome” este numit astfel deoarece este întâlnit cu o frecvență crescută în preajma sărbătorilor (de exemplu Crăciun, Anul Nou), în weekend sau în vacanțe. În aceste momente are loc cel mai adesea consumul exagerat de alcool, apariția aritmiilor cardiace fiind dependentă de cantitatea de băuturi alcoolice consumată.

Cea mai frecventă tulburare de ritm atrială din cadrul „holiday heart syndrome” este fibrilația atrială, așadar pacienții care nu au boli structurale cardiace și se prezintă la medic cu fibrilația atrială nou instalată trebuie investigați și pentru „holiday heart syndrome”. Pe termen lung, fibrilația atrială poate determina probleme cardiovasculare grave, precum insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral, care duc la creșterea mortalității. Cu toate acestea, „holiday heart syndrome” este o afecțiune complet reversibilă, odată cu oprirea consumului de alcool.

Alte aritmii asociate cu „holiday heart syndrome”, dar care apar cu frecvență mai redusă sunt flutterul atrial, tahicardia paroxistică supraventriculară și extrasistole ventriculare izolate. (1, 2, 3, 4, 5)

Fiziopatologie

Alcoolul are o acțiune toxică directă asupra miocardului, principala consecință fiind reprezentată de apariția unui dezechilibru al sistemului nervos vegetativ, prin creșterea atât a tonusului simpatic, cât și parasimpatic.

Tonusul simpatic crescut va avea drept consecință creșterea nivelului de catecolamine (adrenalină și noradrenalină) plasmatice și intramiocardice, ceea ce determină alungirea undelor P, modificare electrocardiografică asociată cu aritmiile atriale.

Tonusul parasimpatic augmentat va determina creșterea intermitentă a tonusului vagal, care va scurta durata perioadei refractare a atriilor și va precipita apariția fibrilației atriale.

Alte efecte directe miocardice mai puțin studiate ale alcoolului sunt:

• întârzierea conducerii intramiocardice, care facilitează dezvoltarea mecanismului de reintrare, cu rol major în producerea fibrilației atriale;
• creșterea nivelului de acizi grași plasmatici, cu rol aritmogen;
• efectele aritmogenice ale acetaldehidei, metabolitul principal al alcoolului, asociate cu inflamație locală, stres oxidativ, disfuncție mitocondrială și moarte celulară. (1, 2, 4)

Prezentare clinica

Pacienții care suferă de „holiday heart syndrome” au în antecedente un consum exagerat de alcool și pot prezenta o varietate de simptome. Având în vedere că prezentarea tipică a „holiday heart syndrome” este fibrilația atrială, palpitațiile vor fi simptomul cel mai frecvent descris de pacienți. Palpitațiile pot fi persistente sau intermitente, caz în care pot lipsi la prezentarea inițială, fiind astfel necesare evaluări cardiace seriate. În cazul în care fibrilația atrială asociază un răspuns ventricular rapid, pot fi prezente simptome suplimentare, precum sincopă sau presincopă, dispnee de efort, slăbiciune, amețeală sau angină pectorală.

La examinarea clinică, pacientul poate prezenta semne de intoxicație acută cu alcool, inclusiv status mental alterat, iar alcoolul poate fi detectat în aerul expirat. Auscultația cardiacă poate releva zgomote cardiace neregulate în prezența fibrilației atriale, iar pulsul poate fi de asemenea neregulat și slab perceptibil, asociat cu hipotensiune arterială și diminuarea conștienței, în contextul unui răspuns ventricular rapid.

Persoanele care suferă deja de boli de inimă sunt mai predispuse la apariția „holiday heart syndrome”, însă chiar și persoanele sănătoase pot dezvolta simptomele menționate mai sus după un consum exagerat de alcool. Fibrilația atrială apare la 60% din „băutorii excesivi” de alcool (binge drinkers), cu sau fără boli miocardice subiacente. Cu toate acestea, fibrilația atrială poate apărea la anumiți pacienți chiar și după un consum mai scăzut de alcool, spre exemplu una sau două băuturi. În plus, bărbații care consumă cantități exagerate de alcool în mod cronic au un risc crescut de a dezvolta fibrilație atrială. (1, 2, 3, 4, 6, 7)

Diagnostic diferențial

Diagnosticele diferențiale care trebuie luate în considerare în fața unui pacient cu „holiday heart syndrome” sunt:

• embolia pulmonara, care poate precipita apariția fibrilației atriale;
• pneumonia de aspirație, deoarece intoxicația cu alcool crește riscul de aspirație;
• hipertiroidismul și tireotoxicoza;
• dependența de alcool;
• cardiomiopatia cirotică;
• cardiomiopatia dilatativă;
• afecțiunile psihiatrice. (1, 2)

Investigații paraclinice

Testele de laborator uzuale pot indica un consum exagerat de alcool. Hemograma completă poate arăta o anemie macrocitară pe bază unui volum eritrocitar mediu (VEM) crescut. Raportul dintre aspartat aminotransferază (AST) și alanin aminotransferază (ALT) cu o valoare de 2 și creșterea gama-glutamiltransferazei (GGT) reprezintă alte indicii pentru consumul de alcool. Evaluarea ionogramei este necesară la orice pacient cu aritmie acută, în special nivelurile de potasiu și de magneziu, care de multe ori sunt scăzute la alcoolici. În plus, și nivelul de tiamină (vitamina B1) este frecvent diminuat în cazul acestui grup de pacienți.

Electrocardiograma (EKG) va arăta o aritmie atrială (cel mai frecvent fibrilație atrială) și este necesară pentru a exclude alte boli cardiovasculare, precum ischemia, infarctul, hipertrofia sau embolia pulmonară.

Ecocardiografia este utilizată pentru evaluarea funcției cardiace și a bolilor cardiace structurale, obiectivate prin dilatarea cavităților cardiace, anomalii de cinetică ale ventriculului stâng, hipertrofie, boli valvulare, disfuncție sistolică și diastolică.

Având în vedere faptul că alcoolul afectează ficatul, bolile hepatice sunt o caracteristică frecventă a „holiday heart syndrome”, astfel se impune efectuarea unei ecografii abdominale care poate releva ciroză hepatică. (1, 2)

Complicații

Complicațiile care pot apărea ca urmare a „holiday heart syndrome” sunt: - insuficiență cardiacă nou instalată sau agravată;

• aritmii amenințătoare de viață;
• pneumonie comunitară;
• trombembolism;
• deces. (2)

Tratament

Pacienții care se prezintă cu fibrilație atrială și instabilitate hemodinamică necesită cardioversie de urgență. În cazul în care sunt stabili din punct de vedere hemodinamic, este indicat tratamentul medical al fibrilației atriale, ținând cont de cele trei principii esențiale: controlul frecvenței cardiace, controlul ritmului cardiac și prevenirea accidentului vascular cerebral. La pacienții fără boli structurale cardiace, „holiday heart syndrome” este reversibil la oprirea consumului de alcool astfel că în general sunt suficiente controlul frecvenței cardiace și tratamentul suportiv al intoxicației cu alcool. În cazul celor cu boli structurale de inimă, de cele mai multe ori vor fi necesare internarea și continuarea tratamentului dacă aritmia persistă. Este extrem de important de subliniat faptul că tratamentul medicamentos nu va duce la vindecare în absența opririi consumului de alcool. Așadar toți pacienții cu „holiday heart syndrome” trebuie sfătuiți să evite consumul excesiv de alcool în viitor. Persoanele dependente de alcool pot fi transferate către centre de detoxifiere și reabilitare și se pot alătura unor grupuri de suport de tipul „Alcoolicii Anonimi”. (1, 2)

Prognostic

„Holiday heart syndrome” este o afecțiune cu un prognostic excelent dacă este diagnosticată precoce și tratată prin oprirea consumului de alcool, atât timp cât modificările sunt reversibile. În contrast, dacă boala nu este tratată poate duce în timp la dezvoltarea cardiomiopatiei alcoolice și a bolilor valvulare și se poate complica prin insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral, conducând în cele din urmă la deces. În plus, anumiți pacienți dezvoltă și boală terminală de ficat din cauza consumului excesiv de alcool, care are, de asemenea, un prognostic nefavorabil. (1, 2, 3)