Sindromul Cohen

Sindromul Cohen este cunoscut şi sub diferite alte nume: sindromul Pepper sau sindromul Cervenka. Este o boală genetică rară datorată prezenţei unei mutaţii la nivelul materialului genetic. Boala poate să rămână nedepistată timp de câţiva ani.

Definitoriu pentru sindromul Cohen este asocierea:

• hipotoniei musculare (tonus muscular extrem de redus)
• obezităţii
• dinţilor pronunţaţi. [1][2][3]

Cauze şi transmitere

Sindromul Cohen este determinat de apariţia unei mutaţii la nivelul genei COH1 localizată pe cromozomul 8q22. Cercetătorii susţin că gena este responsabilă de producerea unei proteine cu rol în transportul şi sortarea veziculelor din interiorul celulelor. Mutaţiile determină alterarea funcţiei acestei proteine.

Sindromul Cohen poate apărea doar în cazul în care părinţii biologici ai copilului sunt ambii purtători ai unei gene anormale mutante la nivelul genei COH1. Chiar şi aşa, există riscul de doar 25% de a avea un copil bolnav dacă părinţii sunt heterozigoţi (purtători sănătoşi ai genei anormale). Transmiterea bolii este cea autosomal recesivă, cu o prevalenţă mică. [4]

Semne şi simptome

Sindromul Cohen prezintă un tablou simtomatologic extrem de variabil. Este dificil a diagnostica un pacient cu acest sindrom datorită polimorfismului manifestărilor externe ale bolii.

Sindromul cuprinde afectarea multor părţi ale corpului; prezenţa şi gravitatea acestor simptome variind de la caz la caz:

• întârziere în creştere
• tonus muscular scăzut - hipotonie musculară
• dizabilitate intelectuală
• microcefalie - craniu de dimensiuni reduse
• miopie
• distrofia retinei
• hipermobilitate articulară
• modificări faciale: gene lungi, vârful nasului bulbos, philtrum (porţiunea dintre mijlocul buzei superioare şi nas) îngustat sau plan, firele de păr sunt îngroşate, incisivii sunt proeminenţi. Aceste caracteristici apar evidente în jurul vârstei de 5 ani şi devin mai pronunţate între 7 şi 14 ani
• obezitatea este prezentă, mai ales în jurul trunchiului asociată cu braţe şi picioare subţiri
• neutropenie (nivel scăzut de leucocite neutrofile) prezentă de la naştere, ce va afecta imunitatea; bolnavul devine astfel susceptibil infecţiilor, în special cele de tract respirator în copilărie

Dispoziţia acestor pacienţi este cunoscută a fi una veselă cu o fire sociabilă. [4][5][6][7]

Diagnostic

Diagnosticul cert de sindrom Cohen poate fi pus doar în corelaţia inspecţiei clinice asociată cu teste moleculare specifice - identificarea mutaţiei genei COH1.

Testele genetice pot fi efectuate şi în timpul sarcinii prin amniocenteză sau BVC (biopsia vilozităţilor corionice). O analiză genetică specifică, cu identificarea exactă a mutaţiei este testul FISH (Fluorescence in Situ Hybridization).

Dacă există în familia unuia dintre părinţi antecedente, acesta poate apela la sfatul genetic pentru a afla riscul de a avea copii cu aceaşi genă mutantă sau chiar copii bolnavi. [6]

Diagnostic diferenţial

Există o gama largă de alte boli genetice ce prezintă aceleaşi trăsături sau parţial elemente comune. In cazul acestui sindrom, fiind unul polimorf, diagnosticul poate fi deseori interpretat greşit doar pe baza semnelor clinice.

Exemple de boli cu care sindromul Cohen poate fi confundat:

• sindromul Bardet-Biedl
• sindromul Prader-Willi
• sindromul Cri-du-Chat
• sindromul Alström
• sindromul Williams
• sindromul MORM
• sindromul Mirhosseini-Holmes-Walton [6]

Tratament

Nu există tratament curativ în sindromul Cohen. Fiind o boală genetică, această afectează ADN-ul, este practic imposibil în ştiinţa actuală ca materialul genetic să poată fi modificat în absolut fiecare celulă.

Tratamentul acordat poate fi doar simptomatic:

• deficitele de vedere pot fi corectate în funcţie de caz şi de gravitate
• deficitul de ganulocite neutrofile poate fi stimulat prin administrarea de G-CSF (granulocyte-colony stimulating factor)
• injecţii cu Neucopen pot preveni infecţiile recurente şi pot îmbunătăţi semnificativ starea de sănătate
• infecţiile respiratorii sau de orice alt tip pot fi tratate cu antibiotice
• dificultăţile în vorbire pot fi ameliorate cu ajutorul unui logopoed
• intelectul redus necesită atenţie deosebită din partea părinţilor în timpul copilăriei şi eventual urmarea unei şcoli pentru copii cu nevoi speciale [6][8]

Incidenţa şi prognoza

Incidenţa sindromului Cohen este necunoscută. Datorită tabloului simptomatic variabil şi asemănător în unele cazuri cu probleme comune în populaţia actuală:

• obezitate
• probleme oculare
• intelect afectat.

Faptul că această boală este foarte puţin cunoscută iar testele genetice nu sunt la îndemâna oricui, numărul cazurilor este considerat a fi cu mult mai mare faţă de cazurile înregistrate până în prezent: mai puţin de 1.000 de cazuri.

Având în vedere că nu sunt afectate organe vitale sau organe interne iar tratamentul celorlalte simptome pot fi tratate de rutină, prognoza este una bună. [4]

Concluzii

• Sindromul Cohen este o boală genetică cu transmitere autozomal recesivă datorită unei mutaţii la nivelul unei gene- COH1 poziţionată pe cromozomul 8.
• Sindromul Cohen mai poarta numele de sindrom Pepper sau sindrom Cervenka.
• Semnele caracteristice ale pacienţilor pot fi identificate cel mai adesea la o perioadă destul de mare de la naştere:
  - dificultate în creştere
  - obezitate
  - întârziere mintală
  - hipertonie musculară
  - laxitate articulară
  - probleme vizuale
  - modificări faciale.
• Prognosticul este unul bun, nefiind afectate organe interne. Un element deosebit legat de aceşti pacienţi este buna dispoziţie şi faptul că sunt foarte sociabili.