Sindromul Anton

Sindromul Anton-Babinski, cunoscut și ca ABS sau sindromul Anton, este o afecțiune neurologică rară ce se caracterizează prin anozognozia vizuală (renegarea orbirii) datorată unei leziuni asupra centrului cortical optic. În marea majoritate a cazurilor, leziunea are loc la nivelul ariei corticale Broadmann 17 din lobul occipital. (1) (3)

Cortexul vizual

Cortexul vizual este regiunea situată în zona posterioară a creierului (în lobul occipital) unde semnalele primite de la cei doi globi ocular prin retină sunt percepute, analizate și prelucrate în informații despre câmpul înconjurător. Fiecare dintre cele două emisfere este dotată cu un cortex vizual activ ce corespunde ochiului contralateral. Astfel, zona emisferică stânga se va ocupa de percepția imaginii pentru ochiul drept și invers.

Pe lângă nervii optici și traseul propriu-zis al fibrelor optice, formațiunile ce conlucrează în decodifierea mesajului vizual sunt regiunile ariilor Broadmann 17 (cortexul vizual primar), aria Brodmann 18 și 19 (cortexul vizual secundar) și girusul angular (aria Brodmann 39). Orice leziune în aceste puncte cerebrale poate duce la apariția anozognoziei vizuale, deci a sindromului Anton-Babinski. (5), (6)

Etiologie

Cauzele ce pot duce la sindromul Anton-Babinski sunt:

• accident vascular ischemic în regiunea occipitală (cea mai întâlnită cauză)
• encefalopatie hipertensivă
• traumatism cerebral
• tromboflebită migratorie superficială (sindromul Trousseau) (3)
• hemoragie intracraniala în regiunea ariei vizuale
• scleroză multiplă
• infecții (HIV)
• afecțiuni autoimune ale sistemului nervos central

Semne și simptome

• pacientul neagă că este orb, se comportă ca și cum vederea lui nu este alterată și tinde să povestească evenimente ce în realitate nu s-au desfășurat.
• pacientul are orbire completă, nu poate percepe lumina sau întunericul
• nu prezintă reflexul de „amenințare” (clipitul lipsește atunci când obiectele sunt apropiate de ochii acestuia)
• pacientul găsește scuze pentru incapacitatea de a vedea, deseori învinovățește lumina încăperii ca fiind prea slabă (4)

Diagnostic

În majoritatea cazurilor, diagnosticul se bazează pe computer tomograf (CT) sau pe rezonanță magnetică nucleară (RMN). În ambele cercetări imagistice, afecțiuni ale lobilor occipitali date de un accident vascular ischemic sau hemoragic pot fi vizualizate cu succes. (7)

Diagnosticul prin testul vederii în care pacientul este rugat să urmărească o lumină sau un obiect este o altă metodă de diagnostic pentru confirmarea orbirii corticale.

Tratament

Potențialul tratament al bolii Anton-Babinski constă în a trata cauza afectării centrului cortical optic. Dacă este vorba de un accident vascular, tratamentul se va focusa în a reduce cauzele unei viitori hemoragii cerebrale sau a unei afecțiuni cardiovasculare prin administratea unui tratament specific.

Studiile au demonstrat cum afecțiunea Anton-Babinski dată de scleroză multiplă a fost indreptată parțial prin administrarea unui tratament cu metilprednisolon. (6), (7)

Concluzie

Boala Anton-Babinski este o afecțiune rară, în prezent fiind aproximativ doar câteva zeci de cazuri confirmate în jurnalele medicale. Simptomatologia ei, alături de complexitatea patologiei și a manifestării acesteia, fac ca această boală neurologică să fie o formă de orbire neobișnuită.