Silicoza

Silicoza este o boala pulmonara determinata de factorii de mediu, aceasta fiind o pneumoconioza colagena cauzata de inhalarea indelungata a pulberilor cu continut crescut de bioxid de siliciu liber cristalin.

Pneumoconiozele reprezinta un ansamblu de boli pulmonare cauzate de inhalarea masivă, timp indelungat a unor pulberi (de azbest, cărbune, bioxid de siliciu, de fier etc.), care determina inflamația și apoi sclerozarea plamanilor.

Exista trei forme de silicoza:

• silicoza cronica este cea mai intalnita forma de silicoza si apare la o expunere de peste 15 ani la o cantitate mai mica de siliciu;
• silicoza accelerata apare dupa 5-10 ani de expunere la o cantitate mai mare de siliciu;
• silicoza acuta apare dupa cateva luni de la expunere la cantitati foarte mari de cristale de siliciu. Aceasta forma este agresiva si poate fi fatala.

Afectiunea se intalneste la mineri, la lucratorii din turnatorii, la muncitorii din carierele de piatra, in industria materialelor abrazive (lucratori la masini de polizat, rectificat, slefuitori metale, frezori, strungari), la cei care lucreaza cu siliciu, la cei care manipuleaza granit, la lucratorii din tuneluri, cai ferate, hidrocentrale si drumuri, in industria metalurgiei, la industria fabricarii caramizilor refractare acide si semiacide si a constructiilor de masini (sablatori, polizatori, sudori, etc.).

Etiologie

Ca principal cauzator de silicoza se enumera bioxidul de siliciu liber cristalin, un minereu care are raspandire larga si care intra in structura scoartei terestre. Bioxidul de siliciu se prezinta sub doua forme, amorf si cristalin, ultimul fiind foarte agresiv la nivelul tesutului pulmonar si prezentandu-se sub trei forme: cuartul, tridimitul si cristobalitul. Forma amorfa este mai putin agresiva pentru tesutul pulmonar si se prezinta sub doua forme: diatomita si silica vitroasa.

Pentru a fi silicogene, particulele trebuie:

• sa se prezinte intr-una din cele trei stari alomorfice: cuart, tridimit sau cristobalit;
• sa aiba diametrul mai mic de 3 μm (fractiunea respirabila);
• sa aiba o anumita compozitie chimico-naturala;
• sa depaseasca concentratia maxima admisa.

Silicoza apare la numai 10 luni de expunere la muncitorii care lucreaza in locuri inchise, in mine si in locurile cu continut ridicat de cuart si la cei care lucreaza cu materiale abrazive si poate duce la deces in mai putin de 2 ani chiar daca lucratorii au fost indepartati din mediul de expunere.
In cazul in care expunerea este indelungata si la o concentratie mai mica, boala se poate manifesta la 15-20 de ani de expunere.

Anatomie patologica

Macroscopic, plamanul afectat de silicoza este mai rigid, hiperpigmentat, cu numeroase aderente pleurale fibroase, cu reactie fibroasa, cu calcificari ale ganglionilor hilari. Pot prezenta leziuni tuberculoase apicale sau subclaviculare.
Microscopic, leziunea elementara este nodului silicotic, care are localizare peribronsiolara perivasculara, initial cu o distributie frecventa in lobii superiori, dar nu afecteaza zona apicala.
Nodulul silicotic este format din doua zone: zona centrala sau zona areactiva este alcatuita din fascicule concentrice si eventual particule de SiO2 si zona periferica sau zona activa care este alcatuita din halou de celule alcatuit din fibroblasti, macrofage, plasmocite, mastocite, fibre de reticulina.

Patogenie

Dupa ce este inhalat, siliciul actioneaza asupra macrofagelor ducand la necroza acestora, ceea ce duce la formarea de fibroblasti si de fibre de colagen. La inceput sunt afectate mici arii (silicoza cronica simpla), dar mai apoi se formeaza arii mai mari (silicoza cronica complicata). Formarea de colagen va duce la scaderea transferului oxigenului in sange, iar plamanii devin mai putin flexibili si vor necesita mai mult efort pentru respiratie.

Simptome

Persoanele expuse pentru un timp indelungat la siliciu nu au de obicei simptome ani intregi, dar dupa o perioada observa ca scade rezistenta la efort care uneori duce chiar la dispnee de repaus. Unii pacienti pot prezenta o tuse care poate fi seaca sau cu sputa. In timp, silicoza afecteaza oxigenarea organismului si totodata poate duce la cord pulmonar, care poate fi fatal. Pot fi asociate dureri toracice.

Simptomele persoanelor cu silicoza acuta si a celor cu silicoza cronica sunt la fel, diferenta o face faptul ca in cazul silicozei acute simptomele apar mai repede si se agraveaza mai repede.
Persoanele care au silicoza acuta, dupa o expunere la o cantitate mai mare de siliciu intr-un interval mai mic de timp, pot prezenta fatigabilitate si scadere ponderala. Se poate asocia si cu insuficienta respiratorie, febra, transpiratii nocturne.

Printre riscurile cele mai des intalnite la cei cu aceasta boala se enumera si infectia cu Mycobacterium tuberculosis (silicotuberculoza) sau alte infectii atipice cu micobacterii.
Deoarece numarul celor care au prezentat tuberculoza la autopsie este mult mai mare decat numarul celor diagnosticati in timpul vietii, se recomanda tratament antituberculinic la toti pacientii cu silicoza si test tuberculinic negativ.
Alte complicatii pot fi bronsita cronica, emfizemul pulmonar, pneumotoraxul spontan, cancerul pulmonar.

Diagnostic

Diagnosticul pozitiv pleaca de la stabilirea expunerii profesionale printr-o anamneza profesionala care arata circumstantele etiologice, locul de munca, pulberile la care a afost expus, cat timp, etc. Tabloul clinic este alcatuit in principal de tuse seaca sau cu sputa, disnee, dureri toracice, fatigabilitate.

Printre examenele paraclinice se enumera radiografia pulmonara care arata opacitati de diferite marimi ce caracterizeaza fibroza si leziunile asociate acesteia. Cand radiografia nu poate fi concludenta, se poate efectua o biopsie pulmonara. CT-ul este folosit pentru a diferentia silicoza de alte afectiuni.

Alte teste: spirometria, care poate avea valori normale sau poate arata scaderea compliantei pulmonare, alterarea transferului alveolocapilar al CO, sindrom restrictv sau mixt.
Printre examenele de laborator se enumera lavajul bronho alveolar care poate arata un numar crescut de macrofage, IL1, fibronectina, Ig.
Particulele de cuart pot fi vazute la un microscop cu lumina polarizata.
Mai pot fi efectuate teste de inflamatie nespecifica sau autoanticorpi.

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential se face cu tuberculoza pulmonara miliara, hemosideroza din stenoza mitrala, carcinomatoza pulmonara, fibroza pulmonara idiopatica intersitiala, boli infectioase pulmonare: micoze, viroze, ricketsioze, sarcoidoza, manifestari pulmonare din unele colagenoze: sclerodermie, LES, fibroza pulmonara idiopatica interstitiala.

Tratament

Un tratament etiologic nu exista, iar silicoza nu poate fi vindecata, dar progresia ei poate fi incetinita daca expunerea la siliciu este oprita, in special daca acest lucru se face in momentul in care apar primele simptome.
In cazul silicozei acute se poate folosi lavajul (spalarea) plamanilor. Procedura consta in umplerea plamanilor cu o solutie salina care mai apoi este drenata.
Corticoterapia este folosita pentru a deprima fenomenele imunologice in cazul silicozei acute sau accelerate.
Oxigenoterapia este indicata pacientilor care prezinta un nivel scazut al oxigenului in sange.
Bronhodilatatoarele si mucoliticele sunt folosite in cazul pacientilor care au dificultati de respiratie, iar ca o ultima solutie se poate efectua transplant pulmonar.
Se recomanda prevenirea si tratamentul tuberculozei si renuntarea la fumat.

Prevenire

Silicoza poate fi prevenita in cazul persoanelor expuse. Dar pentru ca acest lucru sa fie posibil, ambele parti, atat angajatii cat si angajatorii, trebuie sa parcurga cativa pasi. Angajatorii sunt obligati prin lege sa ofere angajatilor un echipament adecvat pentru protectie, iar angajatii trebuie sa aiba grija sa il foloseasca.

In timpul lucrului, angajatii trebuie sa se fereasca de praf de cate ori este posibil si trebuie sa stie undeva anume se gaseste siliciu la locul de munca.
Pentru a micsora cantitatea de praf din aerul respirat, este recomandata folosirea unor spray-uri cu apa si ventilarea incaperilor.

In mod normal, angajatul ar trebui sa primeasca dispozitive prin care sa poata respira si care sunt certificate ca protejeaza impotriva patrunderii siliciului, mai ales in cazul situatiilor in care utilizarea spray-urile cu apa si ventilatia nu sunt suficiente. Aparatele pentru respirat sunt de mai multe tipuri si difera in functie de cantitatea de siliciu la care o persoana este expusa si de locul de munca.

Alte recomandari pentru angajati la locul de munca:

• Sa nu manance, sa nu bea sau sa fumeze in locuri cu pulberi de siliciu. Daca fumeaza, sa fumeze in alte zone, unde nu se afla siliciu si sa se spele pe maini si pe fata.
• Ideal ar fi sa renunte la fumat pentru ca agraveaza boala foarte mult.
• Sa parcheza masina in zone unde nu este siliciu pentru a nu exista riscul de inhalare si dupa plecarea de la serviciu.
• In timpul lucrului sa poarte alte haine fata de cele cu care a venit pentru a nu se impregna cu siliciu si pentru a nu respira praf dupa ce pleaca.
• Se recomanda un dus la sfarsitul zilei de munca pentru a indeparta praful din zonele neacoperite, astfel incat sa nu existe riscul expunerii si a altor persoane (colegi de munca, familie, etc) sau a altor zone (masina, casa, etc).