Senzația de presiune la ceafă

Senzația de presiune la ceafă este o problemă medicală complexă, care poate provoca disconfort și neliniște, întâlnite într-o varietate de afecțiuni mai mult sau mai puțin severe. Senzația este descrisă de persoanele care o experimentează ca o senzație de greutate, strângere sau presiune constantă sau intermitentă la baza craniului sau în regiunea gâtului. În general, senzația de presiune la ceafă se asociază cu alte senzații, cum ar fi amorțeala, durerea sau rigiditatea, iar intensitatea poate varia de la ușoară la severă. (1, 2, 3)

Cauzele senzației de presiune la ceafă

Există numeroase cauze posibile pentru senzația de presiune la ceafă, care variază de la probleme musculare până la cele neurologice. Tensiunea musculară excesivă, facilitată de efortul fizic intens sau de poziția incorectă (care duc la contracția exagerată a mușchilor gâtului și ai cefei) constituie o cauză importantă pentru senzația de presiune la ceafă. Alte cauze includ:

• cefaleea de tensiune (tip obișnuit de cefalee caracterizat prin senzații de durere sau presiune la nivelul capului);
• nevralgia occipitală (afecțiune a nervilor care trec prin zona gâtului și capului, care poate cauza senzația de presiune, însoțită de durere sau furnicături);
• comprimarea nervilor (presiunea exercitată asupra nervilor din regiunea cefei, cauzată de herniile de disc sau de tumori, poate cauza senzația de presiune);
• anumite probleme vasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială sau ateroscleroză (pot afecta circulația sângelui la nivelul capului și gâtului);
• infecțiile gâtului sau ale sinusurilor (pot cauza senzația de presiune la ceafă, de obicei, însoțită de durere și congestie);
• traumatismele sau leziunile la nivelul gâtului.

De asemenea, tumorile sau formațiunile anormale formate în regiunea gâtului sau în zona cefei pot exercita presiune asupra țesuturilor din jur, ceea ce duce la apariția senzației de presiune. (1, 2, 4)

Simptome asociate senzației de presiune la ceafă

În funcție de cauza care le determină, senzațiile de presiune la ceafă pot fi însoțite de diverse simptome suplimentare, cum ar fi:

• durere la nivelul gâtului, capului sau umerilor;
• amorțeală sau furnicături în zona capului sau a feței;
• durere de cap sau migrenă;
• dificultăți de concentrare;
• sensibilitate la lumină sau zgomot;
• slăbiciune sau dificultăți în mișcare;
• probleme cu echilibrul sau coordonarea motorie;
• scăderea sau pierderea auzului sau vederii;
• probleme cu vorbirea sau înghițirea;
• scăderea sau creșterea tensiunii arteriale. (1, 2)

Diagnostic

Diagnosticul senzației de presiune la ceafă este un proces multidisciplinar, complex, ce implică mai multe etape și o serie de investigații paraclinice. Pentru a putea identifica potențialele cauze, procesul de diagnosticare începe cu o examinare clinică, efectuată în general de către un medic internist sau de către medicul de familie. În prima etapă, medicul va colecta de la pacient informații despre simptomele actuale, durata lor, factorii declanșatori și orice alte afecțiuni medicale anterioare sau în curs de desfășurare.

Medicul va explora circumstanțele în care apare senzația de presiune la ceafă. Factori precum stresul, activitatea fizică intensă, postura și orice evenimente specifice care preced apariția simptomelor pot fi astfel identificate. Ulterior, medicul va efectua examinare fizică detaliată a regiunii gâtului și capului pentru a detecta semne de tensiune musculară, inflamație, deformități sau alte anomalii vizibile. Se va evalua, de asemenea, amplitudinea de mișcare a gâtului, pentru a identifica eventuale restricții sau disfuncții ale coloanei cervicale. Medicul poate aplica presiune ușoară pe anumite puncte pentru a evalua sensibilitatea și pentru a determina dacă există puncte dureroase specifice asociate cu senzația de presiune la ceafă.

În funcție de rezultatele evaluării clinice, medicul poate solicita efectuarea unor investigații suplimentare. Printre altele, pot fi necesare:

• radiografii (imaginile radiografice pot oferi o perspectivă detaliată asupra structurilor osoase ale coloanei cervicale și pot ajuta la identificarea posibilelor anomalii);
• tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică (ambele investigații oferă imagini mai detaliate ale țesuturilor moi, nervilor și vaselor de sânge, facilitând identificarea cauzelor anatomice ale senzației de presiune);
• teste sanguine sau alte teste de laborator (efectuate pentru a evalua nivelurile hormonale, markerii inflamatori sau alți parametri care pot oferi informații suplimentare despre starea generală de sănătate).

În situațiile complexe sau cu suspiciune de afecțiuni specifice ale sistemului nervos sau ale sistemului musculoscheletic, medicul poate recomanda o consultare cu un specialist, cum ar fi un neurolog sau un ortoped. (1, 2, 4, 5)

Tratament

Tratamentul senzației de presiune la ceafă depinde de gravitatea simptomelor și de cauza specifică care a dus la apariția presiunii. Pentru cazurile ușoare, în care senzația de presiune este cauzată de tensiunea musculară sau de problemele de postură, terapia fizică și exercițiile pot fi benefice, deoarece pot ajuta la relaxarea mușchilor și la îmbunătățirea posturii. Programele de terapie fizică includ exerciții specifice pentru întinderea și întărirea mușchilor din zona gâtului și a spatelui.

Pentru cazurile în care senzația de presiune la ceafă este asociată cu dureri de cap, pentru gestionarea eficientă a durerilor pot fi prescrise medicamente analgezice sau antiinflamatoare. În situația în care senzația de presiune este asociată cu afecțiuni neurologice sau musculare complexe, terapiile care se concentrează pe îmbunătățirea funcției generale (terapia ocupațională sau fizică) pot fi recomandate.

În cazurile mai severe și complexe, cum ar fi herniile de disc sau tumorile în zona gâtului și a ceafă, intervențiile chirurgicale pot fi necesare. Scopul intervențiilor chirurgicale este acela de a corecta problema existentă și de a reduce presiunea asupra structurilor nervoase sau vasculare. (1, 2, 3, 5)

Prevenție

Există câteva măsuri preventive care pot fi luate pentru a reduce riscul de a dezvolta senzația de presiune la ceafă. Se recomandă, printre altele:

• menținerea unei posturi corecte;
• gestionarea stresului cronic;
• menținerea unei rutine de exerciții fizice;
• evitarea sedentarismului;
• menținerea sub control a tensiunii arteriale;
• evitarea expunerii la anumiți factori de risc (precum activitățile sau obiceiurile care pot declanșa senzația de presiune). (1, 2)