Secreții vaginale anormale

©

Autor: Dr. Bulacu-Dabu Ioan-Alexandru, Medic Rezident Endodont

Secrețiile de la nivelul vaginului, denumite în termeni medicali leucoree, sunt fiziologice în majoritatea timpului, acestea putând fi reprezentate de scurgerea sângelui în timpul menstruației sau a unui lichid transparent-albicios, cu rol în lubrifierea mucoasei ce căptușește peretele vaginal și de prevenire a infecțiilor vaginale. Cu toate acestea, în urma contactării anumitor agenți patogeni bacterieni sau fungici, secrețiile vaginale pot suferi modificări în culoare, consistență și miros care trebuie diagnosticate și tratate precoce. (1)

Secreții fiziologice și variații ale normalului

În timpul ciclului menstrual, sângele poate avea culoarea caracteristică, adică roșu aprins, însă poate prezenta și alte culori, ce pot fi normale sau pot trăda anumite situații patologice. Spre exemplu, sângele de culoare mai închisă, adică maroniu sau negricios, este fiziologic la începutul și sfârșitul menstruației, întrucât debitul fluxului sanguin este încetinit, iar fierul din compoziția acestuia suferă un proces de oxidare, închizându-l astfel la culoare.

Pe de altă parte, sângele de culoare roz sau portocaliu este caracteristic sfârșitului menstruației, atunci când fluxul scade, iar acesta se amestecă cu lichidul prezent la nivelul cervixului. Cu toate acestea, sângele deschis la culoare poate indica nivele scăzute de estrogen, iar o situație alarmantă este scurgerea de sânge de culoare gri, întrucât aceasta denotă o infecție. (2)

Cele mai frecvente situații în care o pacientă întâmpină secreții vaginale patologice sunt:

- infecții bacteriene;
- infecții cu Trichomonas vaginalis;
- candidoză vaginală;
- gonoreea;
- infecția cu Clamidia;
- herpes genital;
- boala inflamatorie pelvină;
- infecția cu virusul HPV;
- cancerul de col uterin. (1)

Infecțiile bacteriene

În condiții fiziologice, microbiomul vaginal conține bacterii saprofite ce căptușesc mucoasa vaginală și împiedică, printre altele, colonizarea unor specii bacteriene patogene a acestor țesuturi, prin mecanisme complexe de competiție bacteriană. Cu toate acestea, în cazul în care speciile benefice sunt depășite numeric de cele patogene, apare vaginoza bacteriană, afecțiune caracterizată de scurgeri vaginale de densitate mică, urât-mirositoare, ca de „pește”, unul dintre motivele principale ale apariției acestui simptom fiind considerat a fi prezența de trimetilamină la nivel vaginal, aspect reprezentativ pentru infecțiile bacteriene vaginale. (3)

Situațiile care predispun persoanele de sex feminin la dezvoltarea unei vaginoze bacteriene sunt:
- lipsa folosirii prezervativului în timpul actului sexual;
- schimbarea partenerului sexual;
- urmarea de cure cu antibiotice;
- folosirea dușurilor intime;
- folosirea steriletului;
- sarcina. (4)

Tricomonoza vaginală

Tricomonoza este o infecție a tractului genital feminin cu transmitere exclusiv sexuală cu Trichomonas vaginalis, considerată cea mai frecventă infecție non-virală de acest fel la nivel global. Simptomatologia asociată acesteia nu este obligatorie, estimându-se că numai 30% din femeile care o prezintă au o simptomatologie clară.

Secrețiile vaginale întâlnite în infecția cu Trichomonas sunt descrise în literatura de specialitate drept având o culoare galbenă sau verde și o textură spumoasă, fiind deseori și urât mirositoare. De asemenea, spre deosebire de vaginoza bacteriană, tricomonoza se asociază și cu prezența unor simptome precum dureri sau disconfort la urinare sau la contacte sexuale, precum și a iritației și eritemului la nivelul vestibulului vaginal. (1, 5)

Candidoza vaginală

Infecția cu specia fungică Candida albicans, tradusă clinic prin apariția candidozei la nivel vaginal, apare prin mecanisme comune altor infecții ale tractului genital feminin, precum fenomene de competiție bacteriană și existența unui deficit imunitar al gazdei. În mod normal, Candida se găsește la nivelul organismului fără să genereze apariția unei infecții, însă multiplicarea necontrolată a acesteia poate surveni în anumite condiții și general apariția unei infecții fungice. (6)

Alături de senzația de arsură și usturime la nivel vaginal și urinar, simptome comune cu tricomonoza, candidoza se caracterizează prin prezența unor scurgeri vaginale dense, albicioase, fără un miros caracteristic, asemănătoare, în termeni uzuali, cu aspect brânzos.

Aceste particularități ale secrețiilor vaginale din cadrul candidozei sunt comune și herpesului genital, acestuia adăugându-i-se la tabloul clinic prezența de vezicule la nivel genital și de o frecvență mai crescută a secrețiilor în urma contactului sexual. (1)

Clamidia și gonoreea

Infecții cu transmitere sexuală, Clamidia și gonoreea, sunt asemănătoare din punct de vedere clinic, principalul simptom al acestora fiind reprezentat de existența unor scurgeri vaginale de culoare albă, galbenă sau verzuie, urât-mirositoare. (7)

Cele două infecții au simptome comune, anume dureri sau disconfort la urinare și contact sexual, precum și posibilitatea apariției unor scurgeri vaginale cu sânge între două cicluri menstruale. În plus, infecția cu Clamidia se poate însoți de piurie, adică prezența puroiului în urină. Aceste infecții pot evolua spre dezvoltarea unor complicații, precum boala inflamatorie pelvină. (8, 9)

Boala inflamatorie pelvină

Această afecțiune este rezultatul evoluției în timp a infecțiilor de la nivelul tractului genital feminin, etiologia acesteia fiind reprezentată de persistența agenților patogeni în urma tratamentului fără succes a unei infecții cu transmitere sexuală. Caracteristicile secrețiilor vaginale din cadrul acesteia depind de natura infecției inițiale, astfel că această afecțiune poate prezenta drept tablou clinic toate manifestările menționate anterior. (10)

Cine este predispus la infecții vaginale?

Contactul sexual cu parteneri multipli este principala cauză de apariție a infecțiilor la acest nivel, însă riscul de dezvoltare a lor depinde de anumiți factori individuali ce pot predispune o persoană la dezvoltarea acestora. Printre factorii predispozanți se numără infecția cu virusul HIV și prezența diabetului, ce slăbesc sistemul imunitar și împiedică răspunsul fiziologic de apărare împotriva agenților infecțioși, precum și administrarea de antibiotice, anticoncepționale sau utilizarea anumitor produse de igienă intimă la nivel genital. (9)

Când este necesar un consult ginecologic?

Secrețiile vaginale implică necesitatea vizitării unui medic ginecolog atunci când acestea se însoțesc de:
- dureri la urinare sau contact sexual;
- colorații patologice;
- dureri pelvine;
- mâncărimi;
- inflamație;
- miros urât. (9)