Secreție din sân (mamelon) - cauze, diagnostic și tratament

O secreție din sân sau mamelon poate fi alarmantă pentru femeile care nu alaptează, însă în majoritatea cazurilor, aceasta secreție se poate dovedi a fi normală sau datorată unei tulburări minore. Totuși, în această situație, este recomandată consultarea medicului, care va decide care este atitudinea terapeutică potrivită în funcție de simptome și de rezultatul testelor diagnostice. [1]

Secrețiile din sân sunt uneori comune în timpul perioadei reproductive feminine, chiar dacă femeia nu este însărcinată sau nu alăptează. Cu toate acestea, secrețiile din sân pot constitui un semn de neoplasm mamar, de aceea o opinie medicală avizată fiind absolut necesară. [2]

Care sunt situațiile în care ar trebui să consultăm medicul specialist pentru secreția din sân?

Principalele situații în care ar trebui sa mergem la medic în acest caz sunt secrețiile mamelonare care:

• sunt recurente
• provin de la un singur sân
• conțin sânge sau au un miros urât
• apar în afara perioadei de lactație și survin fără a aplica presiune pe sân
• survin la vârsta de peste 50 ani
• sunt însoțite de alte simptome, cum ar fi un nodul, durere, eritem sau edem la nivelul sânului
• apar la bărbați [3]

Culoarea secreției mamelonare nu este edificatoare pentru a stabili dacă secreția este normală sau anormală, însă atât secrețiile normale, cât și cele anormale pot fi clare, galbene, albe sau verzui. Secrețiile sangvinolente sau gălbui, care apar spontan și provin dintr-un singur duct sunt considerate patologice. [1, 5]

Secrețiile din sân normale apar cel mai frecvent la ambii sâni și survin atunci cand memelonul este comprimat sau strâns. De aceea, în aceste cazuri este util ca femeile să nu repete gestul de strângere a mamelonului și să aștepte până când situația se va ameliora. [1]

Care sunt cauzele secreției mamelonare?

• 1. Sarcina - În perioada timpurie a sarcinii, unele femei observă o secreție clară provenind de la nivelul mamelonului, care ulterior pe perioada sarcinii poate căpăta un aspect apos, lăptos.
• 2. Încetarea alăptării - Chiar după încetarea alăptării, femeile pot observa prezența unei secreții lăptoase din mamelon, care poate persista o perioadă.
• 3. Stimularea sânilor - Poate fi observată o secreție din mamelon atunci când acesta este stimulat sau strâns. Secreția mamelonară normală poate apărea și prin frecarea de sutien sau în timpul exercițiului fizic intens, cum ar fi joggingul. [1]
• 4. Un duct mamar blocat sau mărit
• 5. O infecție a sânului (mastita)
• 6. O reacție adversă medicamentoasă, incluzând pastilele contraceptive, dar și antipsihotice, antidepresive, anumite analgezice și medicamente antihipertensive [2, 3]
• 7. O tumoră benignă a unui duct mamar (papilom intraductal)
• 8. Ducte mamare dilatate (ectazie mamara ductală)
• 9. Modificari fibrochistice
• 10. O infecție sau un abces mamar [4]

Există și anumite boli care pot contribui la apariția lactației în afara sarcinii:

• Boli tiroidiene
• Boli renale sau hepatice
• Stresul cronic
• Tumori sau alte boli ale hipotalamusului
• Traumele la nivelul sânului
• Niveluri sangvine crescute ale estrogenilor la nou-născuți. [2]

Galactoreea reprezintă secreția mamelonară în afara sarcinii și apare la 20-25% dintre femei. Acest simptom apare cel mai frecvent la sexul feminin, însă poate apărea și la bărbați și chiar la nou-născuți. [2]

Cum este diagnosticată galactoreea?

Pentru identificarea etiologiei secreției mamelonare, medicul specialist va întreba pacienta despre istoricul familial și va cere anumite investigații medicale, după efectuarea examenului fizic al sânilor, care constă în căutarea anomaliilor, inclusiv a nodulilor mamari, precum și în palparea ganglionilor axilari. Medicul va pune întrebări despre aceasta secreție și despre alte simptome asociate:

• Este secreția cauzată de un sân sau de ambii sâni?
• Care este culoarea secreției?
• De cât timp a apărut secreția mamelonară?
• Este secreția spontană sau apare doar odată cu stimularea mamelonului?
• Este secreția asociată de prezența unui nodul sau de durere a sânului? [4]

De asemenea, în cazul suspiciunii unei tulburări hormonale, se vor efectua teste sangvine pentru măsurarea nivelului prolactinei și a TSH-ului. Daca se suspicionează o boală hipofizară sau cerebrală, medicul va recomanda efectuarea unui RMN sau CT cerebral. În cazul prezenței unei secreții sangvinolente sau care conține mici cantităti de sânge, aceasta va fi examinată la microscop prin citologie pentru căutarea celulelor canceroase. În cazul identificării unui nodul, pacienta va face o ultrasonografie mamară, urmând ca chisturile să fie drenate prin aspirație și ca fluidul să fie testat. Prezența nodulilor solizi impune testarea prin mamografie, urmată de biopsie. [4]

Dacă ultrasonografia și mamografia nu identifică nicio cauză, iar secreția este spontană și provenind dintr-un duct mamar, medicul va cere efectuarea unei mamograme speciale numită ductogramă sau galactogramă. Pentru realizarea acestei proceduri, se va injecta la nivelul ductului o substanță de contrast, pentru a ajuta la clarificarea imaginilor, ceea ce poate ajuta la excluderea cancerului mamar. [4]

În contextul în care nu se simte niciun nodul, iar mamograma este normală, prezența neoplaziilor poate fi exclusă aproape în totalitate. [4]

Ce implică tratamentul secrețiilor din sân?

De îndată ce galactoreea a fost diagnosticată și s-a stabilit etiologia acesteia, medicul va recomanda un tratament specific. Unele gesturi terapeutice pot fi făcute chiar de către pacientă, prin evitarea hainelor strâmte și reducerea stimulării mamelonare în timpul activității sexuale. Alte gesturi terapeutice trebuie făcute de personal specializat, cum ar fi schimbarea medicației antidepresive sau introducerea altor medicamente pentru a facilita reglarea hormonală. Întreruperea medicației antipsihotice, oprirea consumului de marijuana, cocaina și/sau opiacee vor fi opțiunile terapeutice în cazuri specifice. [2]

În cazul etiologiei reprezentate de tumori sau boli ale glandei pituitare, se va pune problema intervenției chirurgicale. [2]

De asemenea, dacă o tumoră benignă a provocat secreția mamelonară, ductul responsabil de această secreție poate fi excizat chirurgical, procedură care se realizează sub anestezie locala și nu necesită spitalizare. [4]