Rickettioza variceliforma

Rickettioza variceliforma este o boala infectioasa produsa de catre patogenul Rickettsia akari.

Primul caz de rickettioza variceliforma a fost semnalat in New York, in anul 1946; capusele diferitelor specii de sobolani contribuie fundamental la mentinerea focarelor infectioase, prin transmiterea pe verticala a infectiei, pe cale transovariana.

Patogenul Rickettsia akari prezinta la suprafata o serie de structuri lipopolizaharidice, care joaca rol de antigeni bacterieni – unele dintre aceste structuri antigenice sunt asemanatoare cu cele prezente la alte specii de Rickettsia, ce determina bolile cunoscute sub denumirea generica de „febre patate”.

In anul 1950, pe teritoriul Ucrainei a fost semnalata prima epidemie de rickettsioza variceliforma. Cazuri izolate de boala au fost foarte rar semnalate la nivel global. Cel mai recent caz de boala a fost inregistrat undeva in sudul continentului european, caz ce a fost confirmat prin realizarea culturilor de laborator. Initial cazul fusese gresit diagnosticat ca fiind febra patata mediteraneeana, datorita formarii de anticorpi circulanti ce au generat reactivitate incrucisata cu specia Rickettsia conori. Alte cazuri recente au fost raportate pe teritoriul continentului american.

Simptome

Din punct de vedere clinic, la locul de inoculare a infectiei, pacientul prezinta o serie de leziuni papulare; ulterior, leziunile papulare vor evolua si vor forma o vezicula dispusa central, care la randul ei se transforma intr-o escara negricioasa si nedureroasa ce va fi inconjurata de o regiune rosiatica (eritematoasa). Ganglionii regionali vor fi mariti de volum (adenopatie satelita).

Perioada de incubatie a bolii este de maximum 10 zile - timp in care, leziunile incipiente, precum si adenopatia, pot trece neobservate. La debut, pacientul prezinta:

• o stare de rau accentuata
• febra ridicata
• frisoane
• dureri cefalice
• dureri musculare.

Rash-ul apare dupa aproximativ cinci zile de la debutul bolii si va evolua spre formarea de papule, vezicule si cruste, care se vor vindeca ulterior, fara a lasa leziuni cicatriceale. Exista si cazuri de boala in care rash-ul ramane macular sau maculopapular. Alte simptome de acompaniament:

• greturi
• varsaturi
• dureri abdominale
• tuse
• conjunctivita sau fotofobie.

Starea febrila dureaza maximum 10 zile; chiar si netratata. Rickettsioza variceliforma nu este fatala.

Diagnostic

Pentru diagnosticul aceste boli pot fi utilizate urmatoarele tehnici de laborator:

• imunofluorescenta indirecta si tehnica ELISA – care vor evidentia cresterea marcanta a titrului anticorpilor plasmatici indreptati impotriva patogenului de Rickettsia;
• tehnici de absorbtie incrucisata, pentru a elimina anumiti antigeni bacterieni comuni cu ai altor specii - astfel, poate fi realizata identificarea specifica a speciilor de Rickettsia implicate in producerea febrelor patate.

Tratament

Tratamentul pentru rickettioza variceliforma se poate realiza cu urmatoarele tipuri de antibiotice:

• doxicilina, administrata pe cale orala, timp de maximum cinci zile, in doua prize zilnice, a cate 100 mg; sau
• ciprofloxacina, administrata pe cale orala, timp de maximum cinci zile, in doua prize zilnice, a cate 750 mg; sau
• cloramfenicol, administrat pe cale orala, pe o perioada de maximum 10 zile, in patru prize zilnice, a cate 750 mg.

Pentru femeile insarcinate se recomanda utilizarea antibioticului josamycin, administrat pe cale orala, timp de cinci zile, in doza de 3 grame / 24 ore.