Reflux biliar

Refluxul biliar este o afecțiune gastrointestinală care apare atunci când bila, un lichid produs de către ficat și secretat de vezica biliară, se întoarce în stomac și uneori în esofag, provocând simptome neplăcute și, uneori, complicații grave. Refluxul biliar poate afecta persoanele de toate vârstele și în general apare concomitent cu afecțiuni sau disfuncții care determină relaxarea sfincterului esofagian inferior, precum ulcerul gastric. (1, 2, 3)

Cauze reflux biliar: de ce apare refluxul bilei?

Persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală de îndepărtare a vezicii biliare (colecistectomie) sunt cele mai predispuse să dezvolte reflux biliar. Fără vezica biliară, bila nu mai este stocată și concentrată în mod obișnuit, ceea ce poate perturba fluxul normal al bilei. De asemenea, gastrectomia, o procedură chirurgicală în urma căreia este îndepărtat parțial stomacul, crește riscul de reflux biliar. Alte cauze potențiale pentru refluxul biliar includ:

• colecistita (inflamația vezicii biliare, cunoscută sub numele de colecistită, poate provoca tulburări în fluxul bilei și poate favoriza refluxul biliar);
• anomalii anatomice (anumite malformații sau anomalii ale vezicii biliare, canalului biliar comun sau sfincterului Oddi pot contribui la refluxul bilei);
• bolile cronice ale tractului digestiv, cum ar fi boala Crohn, sindromul de intestin iritabil, ulcerul gastric sau gastrita (pot afecta funcționarea vezicii biliare și pot contribui la refluxul biliar). (1, 3)

Semne și simptome

Senzația de arsură în spatele sternului, cunoscută și sub numele de arsură gastrică, este una dintre cele mai comune manifestări ale refluxului biliar, fiind similară cu senzația de arsură din cazul refluxului acid. Pe lângă arsurile gastrice, persoanele cu reflux biliar pot prezenta:

• gustul amar persistent după masă;
• disconfort sau durere în partea superioară a abdomenului, mai ales după mese;
• senzația de plenitudine sau greutate în stomac după mese;
• creșterea presiunii abdominale, care poate duce la balonare și flatulență;
• schimbări în tranzitul intestinal, cum ar fi diareea sau constipația;
• greață și vărsături;
• disfagie (dificultate la înghițire). (1, 2, 3)

Diagnostic

Simptomele refluxului biliar pot fi similare cu cele ale refluxului gastroesofagian sau ale altor afecțiuni digestive, ceea ce poate îngreuna obținerea unui diagnostic. În consecință, evaluarea fizică, deși importantă, poate fi insuficientă pentru a obține un diagnostic precis al refluxului biliar. Astfel, medicul specialist poate recomanda o serie de investigații suplimentare pentru a confirma prezența refluxului biliar. Printre aceste investigații se numără:

• analizele sanguine (anumite teste de sânge pot ajuta la identificarea inflamației sau a infecțiilor, care pot fi asociate cu refluxul biliar);
• ecografia abdominală (poate oferi imagini ale vezicii biliare și poate ajuta la depistarea posibilelor pietre sau inflamații);
• teste ale funcției hepatice (folosite pentru a evalua funcția ficatului și pentru a identifica orice anomalii);
• endoscopia superioară (poate fi folosită pentru a vizualiza interiorul esofagului și stomacului, pentru a detecta orice inflamații sau alte probleme);
• pH-metrie esofagiană (tehnică care măsoară nivelul de acid din esofag pe o perioadă de timp, ce poate fi folosită pentru a face distincția dintre refluxul acid și refluxul biliar);
• testul HIDA (investigație imagistică non-invazivă utilizată pentru a evalua funcția vezicii biliare și a tractului biliar). (1, 2).

Tratament

Tratamentul pentru refluxul biliar depinde de cauza specifică a afecțiunii și de severitatea simptomelor. Pentru a aborda eficient refluxul biliar, este important să se identifice cauza condiției printr-o evaluare medicală adecvată. În funcție de diagnostic, pot fi recomandate diferite opțiuni de tratament. Anumite clase de medicamente, precum antispastice, inhibatori ai pompei de protoni sau medicamentele antiacidice, pot fi prescrise pentru a controla simptomele de reflux biliar.

În cazurile severe și rezistente la tratamentul medicamentos, medicul poate recomanda intervenția chirurgicală pentru a corecta disfuncții ale vezicii biliare sau ale tractului biliar și pentru a preveni refluxul biliar. Dacă refluxul biliar este legat de colecistită, ulcerul gastric sau alte afecțiuni digestive, tratamentul acestor condiții poate ajuta la controlul refluxului biliar. (1, 3, 5)

Recomandări dietetice

Alimentația poate juca un rol important în gestionarea refluxului biliar și în reducerea simptomelor neplăcute asociate. Anumite alimente pot agrava refluxul biliar și pot provoca disconfort, în timp ce altele pot ajuta la menținerea unei funcționări digestive sănătoase. În general, recomandările dietetice pentru refluxul biliar includ:

• evitarea consumului de alimente grase și prăjite (pot determina relaxarea sfincterului esofagian inferior, ceea ce poate facilita refluxul bilei în esofag);
• reducerea consumului de alimente picante și de condimente (pot agrava simptomele refluxului biliar în unele persoane);
• limitarea consumului de cafea și alcool (atât cafeaua, cât și alcoolul pot provoca relaxarea sfincterului esofagian inferior și pot crește aciditatea gastrică, ceea ce poate agrava refluxul biliar);
• consumul unor mese mai mici și mai frecvente;
• menținerea unei alimentații echilibrate și a unui program de masă regulat (poate ajuta la prevenirea presiunii excesive în stomac și la scăderea riscului de reflux biliar);
• creșterea aportului de alimente ușor digerabile (cum ar fi legumele fierte, orezul, carnea slabă și peștele);
• consumul de fibre (fibrele dietetice pot ajuta la menținerea tranzitului intestinal regulat și pot contribui la o digestie mai eficientă);
• evitarea consumului de alimente cu puțin timp înainte de culcare (poate provoca refluxul biliar în timpul somnului). (1, 3)

Refluxul acid vs refluxul biliar

Refluxul acid și refluxul biliar sunt două afecțiuni digestive diferite, care implică întoarcerea conținutului stomacului în esofag, în cazul refluxului acid, respectiv a bilei în stomac sau esofag, în cazul refluxului biliar. Cauza principală a refluxului acid este disfuncția sfincterului esofagian inferior, un mușchi circular la joncțiunea dintre esofag și stomac. În cazul refluxului biliar, cauzele pot fi diverse, inclusiv probleme legate de vezica biliară, cum ar fi inflamația (colecistita) sau îndepărtarea vezicii biliare (colecistectomie). De asemenea, alte afecțiuni digestive, cum ar fi gastrita sau ulcerul gastric, pot determina refluxul bilei din vezică înapoi în stomac și esofag. (1, 2, 4)

Când este necesară vizita la medic?

Controlul medical este recomandat în situația în care simptomele de reflux biliar persistă pentru o perioadă mai lungă de trei săptămâni sau dacă apar simptome severe, precum durere intensă în abdomen, vărsături repetate sau dificultăți la înghițire. De asemenea, dacă simptomele afectează în mod semnificativ calitatea vieții, activitățile zilnice sau somnul, este important să se solicite sprijin medical. (1, 2)

Complicații reflux biliar

Refluxul biliar netratat sau necorespunzător gestionat poate duce la anumite complicații și probleme de sănătate. Câteva dintre complicațiile posibile ale refluxului biliar includ:

• esofagita (refluxul bilei în esofag poate provoca inflamația și deteriorarea mucoasei esofagiene);
• reflux gastroesofagian (refluxul biliar poate contribui la apariția sau agravarea refluxului gastroesofagian);
• ulcer esofagian (dacă refluxul biliar continuă să afecteze mucoasa esofagului, pot să apară ulcerații sau leziuni deschise în zona esofagului);
• pancreatită (afecțiune ce determină durere severă în abdomen, greață și vărsături)
• infecții ale tractului biliar (stagnarea bilei în vezica biliară poate crește riscul de infecții ale tractului biliar);
• litiază biliară (refluxul biliar poate contribui la formarea de pietre la nivelul vezicii biliare sau al canalelor biliare, ceea ce poate provoca colici biliare și alte simptome). (2, 5, 7, 8)

În unele cazuri, esofagita severă și constantă poate determina transformarea celulelor mucoasei esofagiene în celule asemănătoare celulelor gastrice. Afecțiunea, numită boala esofagului Barret, poate crește riscul de cancer esofagian. (6, 8, 9)