Puncte albe pe amigdale (cazeum)

Punctele albe pe amigdale, cunoscute și sub numele de cazeum sau amigdaliți, sunt traduse clinic prin prezența unor acumulări de dimensiuni mici de material calcifiat la nivelul criptelor amigdaliene. De obicei, acestea se însoțesc de caracteristici clinice cu efect de scădere a calității vieții persoanei care le prezintă, întrucât sunt urât mirositoare, de culoare albicioasă sau gălbuie, și pot provoca halenă persistentă, inflamarea gâtului și disconfort la înghițire. De asemenea, cazeumul amigdalian prezintă o etiopatogenie multifactorială și variată, în special în contextul în care o serie de afecțiuni sistemice pot predispune un pacient la dezvoltarea lor.

Cauze și factori de risc

Cazeumul situat la nivelul amigdalelor poate fi întâlnit la toate vârstele și la ambele sexe, prevalența acestuia fiind mare. Cu toate acestea, amigdaliții se întâlnesc cel mai frecvent la persoanele ce au suferit inflamații repetate ale amigdalelor (amigdalite), atât forme acute ale acestora, cât și cronice, astfel fiind mai predispuși la dezvoltarea lor. (1)

În literatura de specialitate, însă, mai sunt descriși și alți factori predispozanți ai punctelor albe pe amigdale, printre care se numără:

• amigdale de dimensiuni crescute;
• resturi alimentare prinse;
• o igienă orală precară;
• xerostomie. (2)

De menționat, totodată, este și faptul că uscăciunea gurii, denumită clinic xerostomie, poate apărea ca efect advers la administrarea unui număr crescut de medicamente, fiind prezentă și la persoanele ce au obiceiul vicios de respirație orală. În plus, amigdaliții prezintă o rată crescută de dezvoltare la persoanele care fumează sau care prezintă un istoric de boli autoimune. (3)

Simptomatologie

Punctele albe pe amigdale pot provoca o gamă largă de simptome, acestea putând să se întâlnească și sub formă asimptomatică, dar pot presupune și resimțirea de dureri și disconfort. Prin urmare, în absența unor simptome clare ce afectează calitatea vieții, numeroase persoane pot să nu fie conștiente că prezintă cazeum amigdalian până nu vizitează un medic ORL sau stomatolog.

În mare, se apreciază că cele mai comune simptome ale amigdaliților sunt:

• respirație urât mirositoare persistentă;
• pete albe pe amigdale;
• inflamarea amigdalelor;
• problem de înghițire;
• gust metalic în gură;
• dureri auriculare;
• tuse prelungită;
• dureri în gât. (4)

Posibilități de tratament

Atitudinea terapeutică în cazul prezenței unor puncte albe pe amigdale se face în concordanță cu dimensiunea, poziția și impactul acestora asupra calității vieții pacientului. Amigdaliții pot fi ocazional îndepărtați prin mobilizarea acestora cu un irigator oral sau cu un tampon de bumbac, precum și prin efectuarea unei gargare cu apă sărată. Cu toate acestea, uneori poate fi necesară o amigdalectomie sau o intervenție chirurgicală de îndepărtare a pietrelor amigdaliene de dimensiuni crescute, care sunt adânc îngropate în criptele amigdaliene. (5)

Potrivit unui studiu din 2008, criptoliza amigdalelor prin intermediul laserului este o metodă eficientă de îndepărtare a pietrelor din amigdale, cu o rată de succes crescută și un număr de efecte secundare redus. Mai mult, s-a demonstrat faptul că această metodă, ce presupune utilizarea unui laser pentru a îndepărta criptele care adăpostesc cazeumul amigdalian, presupune totodată și o perioadă scurtă de vindecare, plus un grad de disconfort redus al pacientului. (6)

Prevenire

În prezent, există o serie de recomandări prin care apariția punctelor albe pe amigdale poate fi prevenită, o bună igienă oro-dentară fiind de elecție în acest scop. Prin aceasta se înțelege folosirea unei ape de gură antiseptice pe bază de clorhexidină sau extracte de plante, a aței dentare pentru evitarea persistenței unor resturi alimentare interdentar și perierea dinților de două ori pe zi. (2)

Cazeumul poate fi, de asemenea, evitat prin corectarea obiceiurilor vicioase precum respirația orală și consumul unei cantități suficiente de apă în vederea umectării corecte a cavității orale. De asemenea, sunt descrise în literatură metode profilactice pe bază de probiotice, ce pot preveni apariția amigdaliților prin crearea unui microbiom oral sănătos. Mai mult, renunțarea la fumat are o importanță crescută în acest ansamblu dinamic, întrucât poate reduce riscul de dezvoltarea a punctelor albe pe amigdale, în paralel cu evitarea unor afecțiuni orale și sistemice severe. (4)