Gîdiuță Adina - Cabinet de Psihologie si Psihoterapie

Nu e pentru prima oară, îi spui doctorului de la camera de garda. Primul atac s-a întâmplat când erai la cumpărături într-un mall. Dintr-odată ai început să transpiri, iar pulsul ţi-a luat-o razna. Erai pe punctul de a leşina, dar ai reuşit cumva să ieşi şi, odată ce ai dat de aerul rece, te-ai simţit mai bine. Ai crezut că totul s-a sfârşit.

În seară asta sărbătoreai victoria din meciul de forbal. Fumai împreună cu nişte prieteni când, dintr-odată, a început să te doară pieptul. Inima îţi bătea să iasă din piept. Ai douăzeci şi cinci de ani şi eşti în formă, dar oare nu aşa arată un atac de cord? Capul îţi zvâcnea şi ai alunecat pe podea. Prietenii te-au dus la maşină, dar nu-ţi amintesti nimic altceva.

Acum ai început să te simţi ceva mai bine, dar eşti speriat. Te întrebi dacă o să mori. Sau înnebuneşti?

 

 

Panica este un atac de anxietate intensă, insotit de simptome fizice care pot dura până la o ora. Psihiatrii estimează că unul din zece oameni are un atac de panică în fiecare an. În mod obişnuit, un atac de panică se produce într-un minut sau două şi începe cu un sentiment vag de anxietate sau teamă. Începi să transpiri, să tremuri şi să te simţi amorţit sau înfiorat. Poţi avea friguri sau poţi fi invadat de căldură. Inima bate cu viteză, zvacneste sau bate neregulat. Îţi simţi pulsul zvâcnind în cap. Te doare pieptul sau ai senzaţia că nu poţi respira sau înghiţi. Ai crampe în burtă sau fluturaşi în stomac şi senzaţia că o să vomiti. Esti neliniştit şi poţi chiar leşina. Eşti confuz şi nu poţi să vobesti cu ceilalţi. Cea mai deranjantă este teroarea absolută şi groază care însoţeşte atacul. Crezi probabil, că eşti gata să mori sau că ai un atac de cord sau o comoţie cerebrală. Ai senzaţia că îţi pierzi minţile.

 

În cele mai multe cazuri atacurile de panică par a apărea din senin. Ştii că înainte de atac nu erai anxios sau speriat de ceva anume. Unii cercetători au remarcat că, de fapt, atacurile de panică apar mai mult în perioadele stresante, mai ales în urma unui divorţ sau a despărţirii de persoană iubita…Probabil ar fi mult mai uşor să faci faţă atacurilor de panică dacă acestea ar apărea în anumite condiţii. Atunci te-ai putea pregăti pentru ele sau evita acele situaţii care le provoacă. De fapt, mare parte dintre cei care suferă de atacuri de panică frevente ajunge să evite locurile aglomerate sau închise, aflate departe de casă. A avea un atac de panică în public poate fi stânjenitor. Simţi că-ţi pierzi controlul în faţa tuturor. Te simţi încătuşat de locurile închise şi de oamenii din jurul tău. Simţi că nu poţi scapă sau primi ajutor. Mulţi oameni ajung să evite străzile congestionate, mallurile, metroul, autobuzul, tunelele, podurile sau evenimentele publice. Stai din ce în ce mai mult în casă sau ieşi doar împreună cu un prieten sau partener( agorafobie sau teamă de spaţii publice)

           

Desigur, dacă ai des atacuri de panică sau dacă acestea sunt grave, capeţi obiceiul de a te simţi anxios între atacuri şi îl aştepţi în mod constant pe următorul. Acest mod de anticipare te poate face vulnerabil la un alt atac şi poţi fi prins într-un ciclu al fricii. Între atacurile de panică te temi că o să o iei razna sau că o să pierzi controlul asupra vieţii tale. Începi să renunţi la unele dintre activităţile tale obişnuite. Îţi atar simptome de depresie sau ai gânduri suicidare. Incepi sa bei sau să consumi droguri pentru a reduce sentimentul constant al vulnerabilităţii.

Ce e de făcut totuşi?

Când ai primul atac de panica este important să ţi se facă nişte analize amănunţite. Cei care au atacuri de panică au senzatia că mor, deoarece cea mai mare parte a senzaţiilor fizice ale unui atac de panică pot apărea şi în timpul unui atac de cord, al spasmelor, crizei de astmă sau emboliei pulmonare.

Odată ce te-ai liniştit în privinţa analizelor şi constaţi că starea fizică nu îţi este alterată, aşa cum ai fi fost tentat să crezi consulta un psihoterapeut în vederea stabilirii unei întâlniri şi a înţelegerii unor aspecte esenţiale specifice atacului de panică.

Vei învaţa cum să-ţi controlezi gândurile catastrofice pe care le ai în timpul atacului de panică, înveţi să-ţi reamintesti că ,de fapt, nu vei muri sau nu-ţi vei pierde controlul. Vei urma tehnici de relaxare, te vei antrena cum să respiri rar şi cum să foloseşti diafragma in timpul unui episod de panică.

Treptat, vei începe să te expui zilnic situaţiilor care te îngrijorează şi vei simţi cum atacurile de panică devin mai puţin înfricoşătoare şi mai uşor de gestionat.

 

Psihoterapia este de mare ajutor în explorarea stresului sau conflictelor interioare care te-au făcut vulnerabil acestor atacuri.

Vei înţelege mesajul pe care corpul ţi-l transmite şi îţi vei acordă atenţia, iubirea şi înţelegerea pe care, de-o vreme încoace, le-ai lăsat în plan secund.

 

 

Şi-apoi te vei trezi că, într-o zi, vei spune precum clienţii mei:

-Şi-acum ce fac, doamna? Că aş tot vrea să aplic ce m-aţi învăţat, dar…atacul meu de panică refuză să mă mai viziteze!

 

 

Psihoterapeut integrativ/ Psiholog clinician Adina Gîdiuţă

Braila, Bulevardul Independentei nr 14

Macin

 

Telefon: 0748225151

 

 

 

Bibliografie: Dr.James Whitney Hicks