IMPLICATIILE REZISTENTEI BACTERIENE ASUPRA ALEGERII ANTIBIOTICULUI DE PRIMA INTENTIE IN TERAPIA INFECTIILOR DE TRACT RESPIRATOR COMUNITARE
Autor: DR. ANA-MARIA SLANINA
IMPLICATIILE REZISTENTEI BACTERIENE ASUPRA ALEGERII ANTIBIOTICULUI DE PRIMA INTENTIE IN TERAPIA INFECTIILOR DE TRACT RESPIRATOR COMUNITARE
- DIN PERSPECTIVA MEDICULUI DE FAMILIE -
Ana-Maria Slanina, Doina Felea, Silvia Matasaru, Adriana Cosmescu, Antoneta Petroaie, Liliana Barbacariu, Otilia Novac, Mihaela Manole
Universitatea de Medicina si Farmacie •Gr. T. Popa• Iasi, Catedra de Medicina Familiei
SCOP:
Obiectivul meta-analizei noastre a fost de a identifica mecanismele si cauzele dezvoltarii rezistentei bacteriene in cazul principalilor germeni implicati in etiologia infectiilor de tract respirator (ITR) comunitare. De asemenea, am dorit sa idetificam parametrii esentiali in alegerea terapiei antibiotice de prima linie in concordanta cu ghidurile de practica romanesti si internationale.
MATERIAL SI METODA:
Mecanismele rezistentei bacteriene precizate in cele 25 de studii din literatura pe care le-am studiat sunt reprezentate de: modificarea permeabilitatii peretelui bacterian, modificarea situsului tinta, producerea de enzime de inactivare, modificarea metabolismului bacterian si aparitia pompelor de eflux.
Practicianul trebuie sa cunoasca elementele ce determina raspandirea fenomenului, cele mai importante cauze fiind: mutatii genetice, utilizare inadecvata a antibioticelor, ADN transferat de la o celula la alta prin plasmide, utilizarea antibioticelor in ferme si agenti de curatare casnici, doze scazute, durata inadecvata de tratament, extinderea calatoriilor internationale precum si eliberarea fara reteta a antibioticelor.
Dat fiind incidenta in crestere a rezistentei la antibiotice a germenilor implicati in etiologia ITR comunicare (S. pneumoniae, H. influenzae, M. catarrhalis, M. pneumoniae), am analizat criteriile de alegere a antibioticului de prima intentie in functie de spectrul de actiune al principalelor clase, in functie de profilul farmacocinetic si de datele privind rezistenta locala si globala. Partea practica a fost reprezentata de studierea unui lot de 114 pacienti din mediul urban, in majoritate tineri, care au fost tratati cu antibiotice pentru ITR bacteriene comunitare in cadrul unui cabinet de medicina de familie. Am incercat sa urmarim sugestiile ghidurilor de practica in alegerea antibioticului de prima intentie, fiind urmarita evolutia afectiunii si rata de rezolutie clinica.
REZULTATE:
Procentele de rezisteta bacteriana in Romania citate in literatura sunt semnificative (51,5% rezistenta la Penicilina a Pneumococului in 1989), dar ele corespund tendntei globale de extindere a fenomenului. Ghidurile de practica recomanda de prima intentie antibiotice din clasa beta-lactamelor (amoxacilina +/- clavulanat, cefalosporine gen. II, penicilina V doar pentru faringo-amigdalita streptococica) sau macrolide noi (claritromicina) eventual in asociere pentru largirea spectrului pe germeni atipici; ca linia a doua se recomanda fluorochinolonele respiratorii (moxifloxacina). In cazul lotului nostru, procentul de rezolutie clinica a fost de 90%, nefiind posibila investigarea bacteriologica a majoritatii cazurilor.
CONCLUZII:
1. Alegerea antibioticului de prima intentie in tratamentul ITR bacteriene trebuie sa se faca in functie de etiologia probabila (acoperirea optima a germenilor frecvent implicati), de situatia rezistentei bacteriene in teritoriu, de severitatea cazului si de farmacocinetica antibioticului.
2. Se impune monitorizarea fenomenului si intocmirea unor •harti• locale de rezistenta revizuite periodic.
3. Este incontestabila utilitatea ghidurilor terapeutice pentru orientarea practicianului in utilizarea judicioasa a antibioticelor.
- DIN PERSPECTIVA MEDICULUI DE FAMILIE -
Ana-Maria Slanina, Doina Felea, Silvia Matasaru, Adriana Cosmescu, Antoneta Petroaie, Liliana Barbacariu, Otilia Novac, Mihaela Manole
Universitatea de Medicina si Farmacie •Gr. T. Popa• Iasi, Catedra de Medicina Familiei
SCOP:
Obiectivul meta-analizei noastre a fost de a identifica mecanismele si cauzele dezvoltarii rezistentei bacteriene in cazul principalilor germeni implicati in etiologia infectiilor de tract respirator (ITR) comunitare. De asemenea, am dorit sa idetificam parametrii esentiali in alegerea terapiei antibiotice de prima linie in concordanta cu ghidurile de practica romanesti si internationale.
MATERIAL SI METODA:
Mecanismele rezistentei bacteriene precizate in cele 25 de studii din literatura pe care le-am studiat sunt reprezentate de: modificarea permeabilitatii peretelui bacterian, modificarea situsului tinta, producerea de enzime de inactivare, modificarea metabolismului bacterian si aparitia pompelor de eflux.
Practicianul trebuie sa cunoasca elementele ce determina raspandirea fenomenului, cele mai importante cauze fiind: mutatii genetice, utilizare inadecvata a antibioticelor, ADN transferat de la o celula la alta prin plasmide, utilizarea antibioticelor in ferme si agenti de curatare casnici, doze scazute, durata inadecvata de tratament, extinderea calatoriilor internationale precum si eliberarea fara reteta a antibioticelor.
Dat fiind incidenta in crestere a rezistentei la antibiotice a germenilor implicati in etiologia ITR comunicare (S. pneumoniae, H. influenzae, M. catarrhalis, M. pneumoniae), am analizat criteriile de alegere a antibioticului de prima intentie in functie de spectrul de actiune al principalelor clase, in functie de profilul farmacocinetic si de datele privind rezistenta locala si globala. Partea practica a fost reprezentata de studierea unui lot de 114 pacienti din mediul urban, in majoritate tineri, care au fost tratati cu antibiotice pentru ITR bacteriene comunitare in cadrul unui cabinet de medicina de familie. Am incercat sa urmarim sugestiile ghidurilor de practica in alegerea antibioticului de prima intentie, fiind urmarita evolutia afectiunii si rata de rezolutie clinica.
REZULTATE:
Procentele de rezisteta bacteriana in Romania citate in literatura sunt semnificative (51,5% rezistenta la Penicilina a Pneumococului in 1989), dar ele corespund tendntei globale de extindere a fenomenului. Ghidurile de practica recomanda de prima intentie antibiotice din clasa beta-lactamelor (amoxacilina +/- clavulanat, cefalosporine gen. II, penicilina V doar pentru faringo-amigdalita streptococica) sau macrolide noi (claritromicina) eventual in asociere pentru largirea spectrului pe germeni atipici; ca linia a doua se recomanda fluorochinolonele respiratorii (moxifloxacina). In cazul lotului nostru, procentul de rezolutie clinica a fost de 90%, nefiind posibila investigarea bacteriologica a majoritatii cazurilor.
CONCLUZII:
1. Alegerea antibioticului de prima intentie in tratamentul ITR bacteriene trebuie sa se faca in functie de etiologia probabila (acoperirea optima a germenilor frecvent implicati), de situatia rezistentei bacteriene in teritoriu, de severitatea cazului si de farmacocinetica antibioticului.
2. Se impune monitorizarea fenomenului si intocmirea unor •harti• locale de rezistenta revizuite periodic.
3. Este incontestabila utilitatea ghidurilor terapeutice pentru orientarea practicianului in utilizarea judicioasa a antibioticelor.