Prezentația pelvină (pelviană)

Prezentația pelvină (pelviană) se referă la poziționarea fătului în așezare longitudinală, cu fesele sau extremitățile inferioare orientate primele la nivelul pelvisului, și apare la 3-4% din nașteri. Cele trei tipuri de prezentație pelviană includ:

• prezentația pelviană francă,
• completă și
• incompletă. [1, 2]

În prezentația pelviană francă, fătul are ambele șolduri flectate, iar membrele inferioare sunt drepte, cu picioarele lângă față, în poziția știucii. Prezentația pelviană completă presupune că fătul are ambele șolduri și ambele picioare flectate, iar cea incompletă implică faptul că unul sau ambele șolduri sunt în extensie. [1]

Cauze și factori de risc

Factorii predispozanți pentru prezentația pelvină includ prematuritatea, malformațiile uterine, polihidramniosul, placenta praevia, anomaliile fetale. Patologia asociată cu prezentația pelviană includ acele boli care care pot crește sau reduce motilitatea fetală, sau care afectează polaritatea verticală a cavității uterine. Astfel, gestațiile multiple, aneuploidiile, anomaliile congenitale, leiomiomul uterin sunt cel mai frecvent asociate cu prezentația pelviană. De asemenea, istoricul de prezentație pelviană la termen crește riscul de apariție ulterioară a prezentației pelviene la termen în sarcinile următoare. [1, 2, 3]

Din punct de vedere epidemiologic, prezentațiile pelviene apar la 3-4% din nașterile la termen. La 32 de săptamâni, 7% din fetuși sunt în prezentație pelviană, iar la 28 de săptămâni, 25% sunt pozitionați astfel. Rata recurenței prezentației pelviene este de aproape 10%. De asemenea, nașterea precedentă prin operație cezariană crește riscul de prezentație pelviană de două ori. [1]

Diagnostic

În timpul examinării clinice, prin folosirea manevrei Leopold, palparea unei structuri dure, rotunde și mobile la nivelul fundului uterin și inabilitatea de a palpa partea prezentată în abdomenul inferior, deasupra osului pubian, ar trebui să ridice suspiciunea de prezentație pelviană. În timpul examinării colului uterin, se va constata absența părții prezentate sau palparea unei extremități fetale, de obicei un picior. Diagnosticul de prezentație pelviană va fi stabilit prin efectuarea manevrei Leopold și prin examinarea colului uterin, iar confirmarea diagnosticului se va face cu ajutorul ultrasonografiei. [1]

Diagnosticul diferențial al prezentației pelvine include poziția oblică, în care fătul este poziționat diagonal în cavitatea uterină, cu capul sau fesele la nivelul unei fose iliace, și prezentația transversala, în care fătul este poziționat cu capul într-o parte a pelvisului și fesele în partea opusă, partea prezentată în această situație fiind, de obicei, umărul. [3]

Un diagnostic diferențial mai amplu include și următoarele patologii:

• Anomaliile fetale
• Moartea fetală
• Multiparitatea
• Sarcinile multiple
• Oligohidramnios
• Anomalii uterine [1]

Tratament

Opțiunile terapeutice pentru prezentația pelviană sunt versiunea cefalică externă, operația cezariană sau nașterea vaginală.

Versiunea cefalică externă presupune manipularea fătului cu scopul obținerii unei prezentații cefalice, prin abdomenul matern. Succesul acestei manevre poate conduce la posibilitatea nașterii vaginale, iar rata de succes a manevrei este de 40% la primipare și 60% la multipare. Complicațiile versiunii cefalice externe includ anomalii tranzitorii sau persistente ale cordului fetal, sau abrupția placentară. Contraindicațiile pentru versiunea cefalică externă sunt reprezentate de hemoragii antepartum recente, ruptura de membrane, anomalii uterine sau operația cezariană. [3]

Dacă versiunea cefalică externă nu poate fi obținută cu succes, este contraindicată sau refuzată de către gravidă, ghidurile medicale actuale indică operația cezariană. Pentru nașterile la termen, morbiditatea și mortalitatea perinatală sunt mai mari în cazul nașterilor vaginale decât în cele prin operație cezariană. [3]

La cererea gravidei, nașterea unui copil aflat în prezentație pelviană poate fi făcuta și pe cale naturală. Un mic procent al gravidelor cu prezentație pelviană a fătului se prezintă în travaliu avansat, situație în care nașterea vaginală este singura opțiune. [3]