Presiune în piept

Senzația de presiune în piept poate fi un simptom serios în unele cazuri și poate necesita evaluarea medicală imediată. Dacă experimentați o astfel de senzație și sunteți îngrijorat de sănătatea dumneavoastră, ar trebui să căutați imediat sfat medical.

Nu ignorați niciodată senzația de presiune în piept sau alte simptome care pot indica o problemă cardiacă sau altă afecțiune medicală gravă. Este mai bine să căutați ajutor medical în avans decât să amânați și să lăsați o problemă nediagnosticată să se agraveze.

Presiunea în piept poate fi experimentată în diferite moduri de către persoane diferite, și manifestările pot varia în funcție de cauza subiacentă. Iată câteva dintre modurile în care presiunea în piept se poate manifesta:

• Durere sau senzație de strângere: Mulți oameni descriu senzația de presiune în piept ca pe o durere sau o senzație de strângere care poate fi localizată în centrul pieptului sau poate iradia către alte zone, cum ar fi brațele, gâtul, maxilarul sau spatele.
• Arsură sau disconfort: Uneori, presiunea în piept poate fi asociată cu o senzație de arsură sau disconfort care poate indica probleme digestive, cum ar fi refluxul gastroesofagian.
• Respirație dificilă: Presiunea în piept poate fi însoțită de dificultăți în respirație sau senzația că nu puteți respira profund.
• Palpitații: Unele persoane pot simți palpitări sau bătăi neregulate ale inimii în timpul unei senzații de presiune în piept.
• Transpirație excesivă: Alte simptome pot include transpirație excesivă, greață sau senzație de leșin (1).

Cauze

Presiunea în piept are cauze multiple și poate varia în intensitate și caracteristicile sale. Unele posibile cauze ale senzației de presiune în piept pot include:

Probleme de inimă:

• Angină pectorală: Angina pectorală este cauzată de o reducere temporară a fluxului de sânge către inimă. Aceasta poate provoca senzații de presiune, constricție sau durere în piept, care pot iradia către brațul stâng, gât sau maxilar.
• Infarct miocardic (atac de cord): Un atac de cord apare atunci când o parte din mușchiul inimii nu primește suficient oxigen datorită obstrucției arterei coronare. Acest lucru poate duce la senzația de presiune intensă sau durere în piept.
• Pericardită: Inflamația pericardului (membrana care învelește inima) poate provoca durere sau presiune în piept.
• Insuficiență cardiacă congestivă: Această afecțiune apare atunci când inima nu pompează eficient sângele, ceea ce poate duce la acumularea de fluide în plămâni și, în consecință, la senzații de presiune sau dificultăți de respirație.
• Valvulopatii: Problemele cu valvele cardiace, cum ar fi stenoza sau insuficiența valvei aortice sau mitrale, pot provoca senzația de presiune sau disconfort în piept (2).

Boli respiratorii:

• Astm: Persoanele cu astm pot experimenta senzația de constricție în piept, dificultăți de respirație și presiune în piept în timpul episoadelor de exacerbare a astmului.
• Bronșită: Bronșita acută sau cronică poate provoca senzația de presiune în piept, însoțită de tuse și dificultăți de respirație.
• Pneumonie: Infecția pulmonară, cum ar fi pneumonia, poate determina presiune în piept, durere sau disconfort, pe lângă simptome precum febră, tuse și dificultăți de respirație.
• Embolie pulmonară: O embolie pulmonară apare atunci când un cheag de sânge se blochează în arterele pulmonare. Aceasta poate provoca senzația de presiune în piept, durere și dificultăți de respirație și poate fi o afecțiune gravă.
• Tumorile pulmonare: Tumorile sau formațiunile anormale în plămâni pot exercita presiune asupra țesuturilor înconjurătoare și pot cauza senzația de presiune în piept.

Anumite afecțiuni gastro-enterologice pot provoca senzația de presiune sau disconfort în piept.

Un exemplu obișnuit este refluxul gastroesofagian care apare atunci când acidul gastric refluxează în esofag, iritând mucoasa esofagiană și provocând diverse simptome, inclusiv senzație de arsură sau presiune în piept, cunoscută și sub numele de pirozis (3).

Un atac de panică poate cauza senzații intense de presiune sau disconfort în piept.

Un atac de panică este o reacție anxioasă intensă și adesea însoțită de simptome fizice, cum ar fi: senzație de presiune sau durere în piept, palpitații, respirație rapidă sau senzația de sufocare, tremurături sau senzație de amețeală, transpirație excesivă, senzația de frică intensă sau teamă de moarte iminentă (4).

Aceste simptome pot fi foarte similare cu cele ale unui atac de cord sau altor probleme medicale grave, ceea ce poate face ca persoanele care experimentează atacuri de panică să se simtă și mai îngrijorate și să caute ajutor medical de urgență. Este important de menționat că, în timpul unui atac de panică, nu există o amenințare fizică reală, ci reacția corpului la anxietate și stres.

Un medic vă poate ajuta să identificați cauza disconfortului și să vă ofere îndrumare pentru gestionarea corectă a afecțiunii de bază.

Pentru a determina cauza senzației de presiune în piept, medicul dumneavoastră poate recomanda o serie de investigații și teste, în funcție de simptomele dumneavoastră și de factorii de risc. Acestea pot include:

• ECG (Electrocardiogramă): Un ECG înregistrează activitatea electrică a inimii și poate ajuta la detectarea problemelor cardiace, cum ar fi aritmii sau ischemie miocardică.
• Analize de sânge: Analizele de sânge pot fi utilizate pentru a evalua nivelurile de enzime cardiace și markeri care pot indica un atac de cord sau alte afecțiuni cardiovasculare.
• Ecocardiogramă: Această investigație utilizează ultrasunete pentru a crea o imagine a inimii și a valvei cardiace pentru a evalua structura și funcția inimii.
• Teste de efort (treadmill test): Un test de efort implică monitorizarea inimii în timpul exercițiilor fizice pentru a evalua modul în care inima dumneavoastră răspunde la stresul fizic.
• Radiografie toracică: O radiografie a pieptului poate ajuta la identificarea problemelor pulmonare sau a altor condiții care pot cauza presiune în piept.
• Tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM): Aceste imagini pot oferi detalii suplimentare despre structurile din zona pieptului și pot ajuta la diagnosticarea problemelor, cum ar fi emboliile pulmonare sau leziunile pulmonare.
• Monitorizare Holter: Dacă aveți simptome sporadice sau de scurtă durată, medicul vă poate recomanda monitorizarea Holter pentru a înregistra activitatea inimii pe o perioadă mai lungă de timp (5).

Acestea sunt doar câteva exemple de investigații pe care le-ar putea recomanda medicul pentru a evalua senzația de presiune în piept.

Ce pot face când simt o presiune în piept?

Dacă experimentați o senzație de presiune în piept, este important să abordați cu atenție situația. Iată câteva măsuri pe care le puteți lua acasă, dar rețineți că aceste sfaturi nu înlocuiesc niciodată evaluarea medicală adecvată și că trebuie să căutați asistență medicală imediată dacă simptomele sunt severe sau persistente:

• Stați calm: Stresul și anxietatea pot intensifica senzația de presiune în piept. Încercați să vă păstrați calmul și să respirați adânc și treptat.
• Schimbați poziția: Încercați să vă schimbați poziția corpului. Uneori, o poziție mai verticală sau așezată poate ajuta la reducerea presiunii.
• Beți apă: Deshidratarea poate agrava senzația de presiune în piept. Beți apă pentru a vă menține hidratat.
• Evitați alimentele picante și grase: Dacă suspectați că senzația de presiune este legată de refluxul gastroesofagian, evitați alimentele picante, grase și acidulate care pot agrava simptomele.
• Reluați medicamentele prescrise: Dacă sunteți deja diagnosticat cu o afecțiune medicală care poate cauza presiune în piept și sunteți sub tratament, luați medicamentele așa cum v-au fost prescrise de medic.
• Monitorizați simptomele: Dacă aveți senzația de presiune în piept și aceasta nu este asociată cu simptome grave sau acute, puteți să vă monitorizați simptomele pentru a vedea dacă se ameliorează sau se înrăutățesc în timp.
• Căutați ajutor medical: Dacă senzația de presiune este severă, dureroasă, persistentă, sau este însoțită de dificultăți de respirație, greață, transpirație excesivă sau alte simptome alarmante, trebuie să sunați la serviciile de urgență sau să căutați asistență medicală imediată.

Tratament

Tratamentul presiunii în piept depinde de cauza subiacentă a simptomului. Este esențial să identificați cauza pentru a determina cel mai potrivit tratament. Iată câteva modalități generale de tratament care pot fi utilizate în funcție de cauza presiunii în piept:

• Angină pectorală sau atac de cord: Dacă simptomele sunt cauzate de angină pectorală sau atac de cord, tratamentul poate implica administrarea de medicamente precum nitroglicerina pentru ameliorarea durerii și a tensiunii arteriale, sau proceduri de revascularizare, cum ar fi angioplastia și implantarea de stenturi pentru deschiderea arterelor coronare.
• Reflux gastroesofagian: Tratamentul pentru BRGE poate include schimbări ale stilului de viață, cum ar fi evitarea alimentelor iritante, ridicarea capului patului, precum și medicamente, cum ar fi inhibitorii de pompă de protoni pentru a reduce aciditatea gastrică.
• Afecțiuni respiratorii: Dacă presiunea în piept este legată de o afecțiune respiratorie, tratamentul poate include administrarea de medicamente bronhodilatatoare pentru astm sau antibiotice pentru infecțiile respiratorii.
• Anxietate sau atacuri de panică: În cazul atacurilor de panică sau al anxietății severe, terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și/sau medicația anxiolitică prescrisă de un specialist în sănătate mintală pot ajuta la gestionarea simptomelor.
• Alte afecțiuni: Tratamentul va depinde de cauza specifică a presiunii în piept. Pentru boli gastro-intestinale, cardiace, respiratorii sau alte afecțiuni, consultați un medic pentru evaluare și îngrijire medicală adecvată.

Este important să nu vă autodiagnosticați sau să încercați să tratați presiunea în piept fără un diagnostic medical adecvat. Dacă experimentați acest simptom, discutați cu un medic pentru a determina cauza și pentru a primi îndrumare și tratament corespunzătoare.