Ochii roșii

©

Autor: Dr. Stan Constantin, Medic rezident otorinolaringologie

Roșeața ochilor este un semn principal al inflamației oculare, ce poate fi determinată de mai multe cauze. Este importantă identificarea cazurilor a căror afecțiune de bază necesită consultul oftalmologic. [1][2]

 

Epidemiologie

Ochii roșii prezintă o frecvență crescută, conjunctivita fiind cea mai frecventă cauză. Hemoragia subconjunctivală apare de asemenea frecvent, este o afecțiune autolimitată, poate surveni la orice vârstă, dar este mai comună la vârstnici și nu are predilecție către o anumită rasă sau sex. [4]

 

Etiologie și fiziopatologie

Roșeața ochilor este cauzată de dilatarea vaselor de sânge de la nivelul ochilor. Stabilirea diagnosticului poate fi ușurată prin diferențierea dintre inflamația ciliară și conjunctivală.

Inflamația ciliară implică ramuri ale arterelor ciliare anterioare și indică inflamația corneei, irisului sau a corpului ciliar.

Inflamația conjunctivală afectează în principal vasele conjunctivale posterioare. Deoarece aceste vase sunt mult mai superficiale decât arterele ciliare, se produce o roșeață mai intensă, ce se restrânge o dată cu aplicarea de vasoconstrictoare topice.  

Numeroase afecțiuni pot fi asociate cu ochii roșii:

• conjunctivită;
• blefarită;
• canaliculită;
• afectare corneală;
• dacriocistită;
• episclerită;
• sclerită;
• irită;
• keratită;
• sindromul ochiului uscat;
• glaucom;
• hemoragie subconjuctivală;
• infecție bacteriană sau virală.

 

Conjunctivita este cea mai frecventă cauză ce determină înroșirea ochilor, este caracterizată de dilatarea vaselor conjunctivale superficiale, infiltrația celulară și exudația.Trebuie stabilită etiologia acesteia - virală, bacteriană sau alergică.

Blefarita reprezintă inflamația pleoapelor, implicând și marginea acestora. Poate fi seboreică sau determinată de o infecție stafilococică.

Canaliculita de cele mai multe ori este cauzată de Actinomyces israelii, dar și de Candida sau Aspergillus.

Dacriocistita reprezintă inflamația sacului lacrimal cauzată de obstrucția canalului nasolacrimal. La adulți, formele acute sunt determinate de stafilococul auriu sau de streptococul beta-hemolitic. Formele acute la copii sunt determinate de Haemophilus influenzae.

 
Episclerita reprezintă inflamația vaselor episclerale, situate între conjunctivă și scleră. Este de origine autoimună și poate fi determinată de o boală inflamatorie sistemică, cum ar fi: artrita reumatoidă, sindromul Sjogren, sifilis, tuberculoză.

Irita este o inflamație a tractului uveal anterior. În cele mai multe situații, cauza determinantă nu poate fi identificată. Poate fi cauzată de boli inflamatorii sistemice.

Keratita este inflamația corneei și poate fi de origine bacteriană, virală, fungică sau parazitară.

Hemoragia subconjunctivală rezultă în urma sângerării vaselor conjunctivale sau episclerale în spațiul subconjunctival. Poate fi spontană, traumatică sau determinată de afecțiuni sistemice.  

Cauze:

• idiopatice;
• valsalva (tuse, strănut);
• traumatice;
• hipertensiune;
• ateroscleroză;
• afecțiuni hematologice, hepatice, diabet, lupus sistemic eritematos, parazitoze, deficiență de vitamina C;
• antibiotice, anticoagulante, analgezice (AINS), contraceptive, steroizi, vitamina A și D;
• sechele ale chirurgiei oculare;
• septicemie meningococică, febră tifoidă, holeră, malarie, infecții virale. [1][3][4][6]

 

Diagnostic

Anamneză

În cadrul anamnezei se cer informații despre:

• debutul înroșirii ochilor;
  
• modificări ale vederii;
• senzație de corp străin;
• traumatisme;
• fotofobie;
• durere;
• erupții;
• episoade anterioare;
• istoric oftalmologic;
• intervenții chirurgicale în sfera oftalmologică;
• folosirea lentilelor de contact;
• boli de colagen.

Examen fizic

Se efectuează examenul oftalmologic complet, ce include:

• testul de acuitate vizuală;
• testarea musculaturii oculare;
• evaluarea refracției;
• perimetrie;
• examinarea cu ajutorul unei surse de lumină;
• examinarea cu ajutorul lampei cu fantă;
• testarea modului în care pacientul percepe culorile;
• examinare retiniană (fundul de ochi);
• testarea presiunii intraoculare. [1][5]

Diagnosticul diferențial se face cu:

• conjunctivita hemoragică acută;
• blefarita;
• conjunctivita alergică;
• conjunctivita bacteriană;
• endolftalmita bacteriană;
• chalazion;
• arsuri chimice;
• complicații ale folosirii lentilelor de contact;
• corp străin corneean;
• ulcer corneean;
• dacriocistită;
• sindromul de ochi uscat;
• ectropion;
• entropion;
• episclerită;
• endoftalmită fungică;
• conjunctivita papilară;
• glaucom;
• herpes zoster;
• conjunctivita neonatală;
• manifestări oftalmologice ale sarcomului Kaposi;
• celulită orbitară;
• endoftalmita postoperatorie;
• celulită preseptală;
• eroziune corneeană recurentă;
• conjunctivită virală;
• sindromul Steven Johnson. [1][5]

Diagnostic paraclinic

Examenele de laborator nu sunt necesare la majoritatea pacienților.

Se determină:

• tensiunea arterială;
• hemoleucogramă;
• rata de sedimentare a eritrocitelor;
• nivelul anticorpilor antinucleari;
• factorul reumatoid;
• acid uric;
• culturi;
• timpul de sângerare;
• timpul de protrombină;
• timpul de tromboplastină parțial activat;
• proteina c-reactivă. [1]

 

Tratament

Medicamentele folosite în tratarea ochilor roșii depind de afecțiunea de bază și includ antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene, agenți colinergici, inhibitori de anhidraza carbonică și diuretice osmotice.

Medicamente antivirale

Medicamentele antivirale inhibă replicarea virală când forma lor fosforilată devine incorporată în ADN-ul viral.

 

Aciclovirul este un analog nucleotidic sintetic, ce are activitate inhibitorie împotriva virusurilor herpetice, herpes simplex 1 și 2, varicelo zosterian și Epstein-Barr.

Anti-inflamatoare nonsteroidiene (AINS)

Antiinflamatoarele nonsteroidiene inhibă sinteza prostaglandinelor, ducând la vasoconstricție, scăderea permeabilității vasculare, leucocitoză și scăderea presiunii intraoculare.

 

Diclofenac este un antiinflamator nonsteroidian, inhibă sinteza prostaglandinelor prin scăderea activității ciclooxigenazei, esențială în biosinteză prostaglandinelor. Poate facilita producția umorii apoase și scăderea permeabilității vasculare.  

 

Flurbiprofen facilitează secreția umorii apoase prin inhibarea sintezei prostaglandinelor, determinând o scădere consecutivă a permeabilității vasculare.  

Parasimpaticomimetice

Pilocarpina poate fi administrată în asociere cu betablocante, epinefrină, inhibitori ai anhidrazei carbonice sau agenți hiperosmotici pentru a determina scăderea presiunii intraoculare. Frecvența instilațiilor și concentrația este determinată de răspunsul pacientului la medicament.

Inhibitori ai anhidrazei carbonice

Anhidraza carbonică este o enzimă ce se regăsește în majoritatea țesuturilor din corp și chiar la nivelul ochilor. Ea catalizează o reacție reversibilă prin care dioxidul de carbon se hidratează iar acidul carbonic se deshidratează. Prin încetinirea formării ionilor de bicarbonat și reducerea transportului de sodiu, inhibitorii anhidrazei carbonice pot reduce acțiunea anhidrazei carbonice la nivelul proceselor ciliare ale ochilor. Acest efect scade secreția de umoare apoasă, reducând presiunea intraoculară.

 

Acetazolamida reduce rata formării umorii apoase prin inhibiție directă a acțiunii anhidrazei carbonice la nivelul epiteliulului ciliar secretor, determinând o reducere a presiunii intraoculare cu aproximativ 40-60%.

Acetazolamida este administrată adjuvant în tratamentul glaucomului cronic simplu, în glaucomul secundar și preoperator pentru operația de închidere a unghiului în glaucom când se dorește prelungirea timpului operator.

Diuretice osmotice

Diureticele osmotice cresc osmolaritatea filtratului glomerular și induc diureza. Acestea împiedică reabsorbția tubulară a apei, determinând creșterea excreției sodiului și cloriților. Efectul diuretic al acestor agenți poate reduce presiunea intraoculară.

 

Manitol reduce presiunea intraoculară când aceasta nu poate fi redusă pe alte căi. Se testează funcția renală prin administrarea unei doze test de 200mg/kg IV. La adulți, aceasta ar trebui să producă un flux de urină de 30-50 ml/oră.

Lubrifianți oftalmici

Umectează suprafața ochilor, aceștia conțin potasiu, bicarbonat și alți electroliți. Picăturile lubrifiante sunt folosite pentru a reduce morbiditatea și pentru a preveni complicațiile în cazul sindromului ochiului uscat.

Antihistaminice

Acestea sunt utilizate pentru a trata pruritul și a preveni viitoarele simptome prin controlul degranularii celulelor mastoidiene.  

Olopatadina acționează prin blocarea receptorilor de care se fixează în mod normal histamina. Când receptorii sunt blocați, histamina nu își poate produce efectul, ceea ce duce la o diminuare a simptomelor alergice.  

Antibiotice

Ofloxacina este un inhibitor al ADN girazei bacteriene, eficientă împotriva unei varietăți de bacterii gram-pozitive și gram-negative, aerobe și anaerobe. Are indicații în infecțiile oculare superficiale ale conjunctivei sau corneei.

   

Ciprofloxacina se administrează în infecțiile cu:

• pseudomonas;
• streptococi;
• stafilococ auriu meticilinorezistent;
• stafilococ epidermidis;
• bacterii gram negative.
  

Nu prezintă reactivitate împotriva anaerobilor.

 

Norfloxacina este eficientă împrotriva bacteriilor gram-negative și gram-pozitive. Antibioticele din această clasă inhibă sinteza ADN-ului bacterian și creșterea bacteriană prin inhibiția AND-giraza.  

 

Eritromicina este indicată în infecții și pentru prevenția infecțiilor conjunctivale și corneene.

 

Sulfacetamida oftalmică interferă cu dezvoltarea bacteriană prin inhibiția sintezei de acid folic bacterian de către acidul para-aminobenzoic. Este disponibil sub formă de soluție apoasă, cremă și unguent.

 

Tobramicina este un aminoglicozid ce interferă cu sinteza proteică bacteriană, determinând o leziune a membranei celulare bacteriene.

 

Gentamicina este o aminoglicozidă ce are acțiune asupra bacteriilor gram-negative.

Tratamentul conjunctivitei

În toate cazurile de conjunctivită se administrează antibiotice sub formă de picături pentru a trata infecția bacteriană sau pentru a preveni infecția secundară.

Conjunctivita alergică este tratată cu antihistaminice topice și vasoconstrictoare cu antibiotice sub formă de picături.

Conjunctivita herpetică necesită tratament sistemic cu aciclovir (800 mg oral de 5 ori pe zi) și cu unguent oftalmic aciclovir 3%.

Roșeața ochilor determinată de conjunctivită poate fi contagioasă, se recomandă spălarea cu atenție a mâinilor și utilizarea individuală a prosopului, evitând astfel răspândirea secreției infectante la celălalt ochi sau la alte persoane. [1][3][5][6]