Neurologie și neuroștiințe

Cercetările anterioare au legat inflamația din viața târzie de riscul de demență și declinul cognitiv preclinic. Totuși, legătura dintre inflamația din tinerețe și funcția cognitivă în mijlocul vieții a fost mai puțin studiată. Studiul de la University of California - San Francisco își propune să identifice nivel...

Un studiu recent a identificat o legătură între consumul de izoflavone din alimente pe bază de soia și îmbunătățirea abilităților de gândire și atenție la copiii de vârstă școlară. Cercetarea, realizată de Ajla Bristina, studentă doctorandă în neuroștiințe la University of Illinois Urbana-Champaign, ...

Cercetătorii chinezi au evaluat efectele privării de somn în funcție de perioada nopții - pe tot parcursul nopții, în prima parte a nopții și în a doua parte a nopții, asupra conectivității la nivelul întregului creier. Cercetarea lor a fost publicată în jurnalul Translational Psychiatry.Autorii au folosit m...

Un studiu prezentat la Forumul Societăților Europene de Neuroștiințe (FENS) din 2024 a explorat posibilitatea de a inversa pierderea memoriei sociale cauzată de privarea de somn, folosind medicamente existente. Cercetarea, condusă de Dr. Robbert Havekes de la Universitatea din Groningen, a demonstrat că accesul la amintirile sociale „a...

Un studiu recent explorează modul în care agoniștii receptorului de GLP-1 (peptida-1 asemănătoare glucagonului) influențează senzația de sațietate înainte de consumul alimentar, prin activarea neuronilor din hipotalamusul dorsomedial. Aceste descoperiri oferă o înțelegere mai profundă a căilor neuronale prin care agoni...

Un studiu recent publicat în Alzheimer's & Dementia a dezvoltat o metodologie bazată pe recunoașterea automată a vorbirii și procesarea limbajului natural pentru a prezice progresia de la deteriorarea cognitivă ușoară la boala Alzheimer într-o perioadă de șase ani. Utilizând datele din Framingham Heart Study, care in...

Sindromul metabolic, care afectează un sfert din populația adultă globală, este definit prin prezența a trei sau mai multe din următoarele condiții: obezitate abdominală, tensiune arterială crescută, trigliceride ridicate, colesterol HDL scăzut și glucoză crescută în sânge. Un studiu recent publicat în revista Diabet...

Un nou studiu publicat în Neurology evidențiază eficacitatea medicamentului atogepant pentru prevenirea migrenelor, reducerea durerilor de cap și a zilelor de migrenă la persoanele cu migrenă cronică care suferă de cefalee de rebound din cauza suprautilizării medicamentelor analgezice. Studiul, condus de Dr. Peter J. Goadsby de la Kin...

Un studiu recent publicat în „Alzheimer's & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association” explorează utilizarea maimuțelor macac rhesus pentru testarea tratamentelor în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer și ale altor demențe similare, înainte de declanșarea decesului extins al celulelor cerebral...

Sindromul de tunel carpian este o neuropatie periferică frecventă care afectează anatomia încheieturii mâinii, determinând compresia nervului median. Acest lucru rezultă în durere, amorțeală sau furnicături în zona membrului superior afectat, slăbind funcția de prindere a mâinii.Vitamina D, esențială p...

Un studiu recent de la Duke-NUS Medical School a explorat efectele dietei ketogenice asupra memoriei la șoareci, relevând că aceasta poate îmbunătăți funcția sinaptică și sănătatea creierului în cursul îmbătrânirii. Cercetarea, publicată în Cell Reports Medicine, a identificat o nouă cale de semnaliz...

Un studiu recent publicat în revista Neurology® sugerează că anumite medicamente utilizate frecvent pentru tratarea hipertrofiei benigne de prostată ar putea de asemenea să scadă riscul pentru demență cu corpi Lewy (DLB). Cercetătorii de la University of Iowa Health Care au descoperit că aceste medicamente, care includ terazosin,...

Epilepsia, de obicei diagnosticată în copilărie, apare frecvent la persoanele de peste 65 de ani, iar accidentele vasculare cerebrale sunt un factor de risc comun pentru dezvoltarea acesteia. În ciuda utilizării medicamentelor anti-convulsive pentru controlul epilepsiei după diagnostic, nu există medicamente aprobate pentru preveni...

Un studiu recent realizat de cercetători de la Mass General Brigham și publicat în JAMA Neurology explorează influența istoricului familial matern și patern asupra acumulării amiloidului în creier, un biomarker al bolii Alzheimer, la adulții neafectați din punct de vedere cognitiv. Studiul a implicat 4.400 de adulți cu vâ...

Un studiu condus de Universitatea Nagoya, Școala de Medicină din Japonia, a dezvăluit o legătură între microbiomul intestinal și boala Parkinson. Cercetările au indicat o reducere a genelor bacteriilor intestinale responsabile pentru sinteza vitaminelor B esențiale, B2 (riboflavină) și B7 (biotină), și o corelație între lip...

Studiul condus de Dr. Kamran Diba de la Universitatea Michigan investighează impactul somnului și privării de somn asupra formării memoriei în creier. Prin două cercetări publicate în revista Nature, echipa a explorat activitatea neuronilor în hipocamp, structura cerebrală esențială pentru formarea memoriei. Au folosit &i...

Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, afectând peste 50 de milioane de persoane la nivel global. Tratamentele actuale, aprobate de Administrația Alimentelor și Medicamentelor (FDA), sunt limitate la inhibitorii de colinesterază, cum ar fi Donepezil și antagoniștii receptorilor N-metil-D-aspartat (NMDA), cum este Me...

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la UCL a descoperit că schimbările momentane ale stării de spirit, chiar și cele care durează doar câteva secunde, alterează profund modul în care creierul persoanelor cu tulburare bipolară răspunde la experiențele plăcute. Studiul, publicat în Biological Psychiatry Global Open ...

Studiul condus de Mònica Guxens și echipa sa de la Barcelona Institute for Global Health (ISGlobal), în colaborare cu Erasmus University Medical Center Rotterdam și alți parteneri, explorează impactul expunerii timpurii la temperaturi extreme asupra structurii materiei albe în creierele preadolescenților. Analizând rez...

Cercetătorii de la UCL au descoperit că adolescenții cu dependență de internet prezintă modificări în creier care pot duce la comportamente și tendințe adictive suplimentare, conform unui studiu publicat în PLOS Mental Health. Studiul a revizuit 12 articole care implicau 237 de tineri cu vârste între 10 și 19 ani, ...

Demența este un termen general ce descrie o serie de sindroame care afectează memoria, gândirea și comportamentul din cauza degenerării cerebrale. Demența este diagnosticată atunci când modificările sunt suficient de pronunțate pentru a interfera cu activitățile zilnice și sunt prezente în cel puțin două aspecte difer...

Cercetătorii de la Facultatea de Medicină LMU și de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative, în colaborare cu Denali Therapeutics, au dezvoltat o nouă strategie terapeutică pentru tratarea demenței frontotemporale, o tulburare a creierului caracterizată prin modificări cognitive și comportamentale severe datorate scăderii pr...

Un studiu recent de la Wake Forest University School of Medicine, publicat în revista Alzheimer's & Dementia, sugerează că activitatea fizică viguroasă efectuată mai mult de o dată pe săptămână poate reduce riscul de deteriorare cognitivă, inclusiv demență, la persoanele cu hipertensiune arterială. Cercetarea, condusă...

Un studiu recent publicat în Molecular Psychiatry explorează legătura dintre semnalele lipidice sinaptice din creier și tulburările mentale, dezvăluind că un dezechilibru în aceste semnale poate promova afecțiuni mintale. Echipa condusă de Johannes Vogt și Robert Nitsch a investigat rolul enzimei autotaxin și al proteinei PRG-...

Bebelușii manifestă o perioadă prelungită de neajutorare în comparație cu alte specii. Această caracteristică pare să fie un dezavantaj, încărcând îngrijitorii și punând bebelușii în situații de risc. Totuși, această trăsătură a supraviețuit de-a lungul evoluției umane, sugerând că are o...

Curcumina, un polifenol hidrofobic găsit în rizomul de Curcuma longa, prezintă multiple proprietăți biologice, inclusiv antiinflamatoare, antioxidante și neuroprotectoare, făcând-o un candidat promițător pentru tratamentul bolilor neurodegenerative cum ar fi boala Parkinson (PD), Alzheimer (AD), Huntington (HD), scleroza multipl...

Scleroza multiplă (MS) este o boală autoimună inflamatorie cronică, predominant la persoanele cu vârste între 20 și 40 de ani, caracterizată prin leziuni ale sistemului nervos central care pot duce la tulburări cognitive sau fizice. Un studiu recent publicat în revista Nutrients a explorat dacă dieta influențează debutul...

În cadrul unui studiu publicate în revista Nature Metabolism, cercetătorii chinezi evidențiază impactul expunerii sau lipsei de expunere la lumină asupra activităților metabolice, precum termogeneza și homeostaza glucozei, în moduri care nu depind de ceasul circadian. Studiul accentuează rolul celulelor ganglionare retinie...

Studiul recent publicat în revista Science Advances explorează impactul reîntineririi imunitare prin transplantul de măduvă osoasă tânără în încetinirea progresiei bolii Alzheimer. Cercetătorii chinezi au folosit modele murine, transplantând măduvă osoasă de la șoareci tineri (de două luni) la șoarec...

Studiul recent condus de Friedhelm Hummel și Pierre Vassiliadis de la Școala de Științe ale Vieții a EPFL abordează o tehnică inovatoare de stimulare cerebrală non-invazivă, folosind stimularea electrică prin interferență temporală transcraniană (tTIS). Aceasta vizează regiunile profunde ale creierului, implicând funcții cogni...

Un studiu recent, care analizează legătura dintre durata somnului, utilizarea rețelelor sociale și activarea cerebrală la adolescenți, evidențiază o relație distinctă între aceste elemente, mai ales în regiunile cerebrale implicate în controlul executiv și procesarea recompenselor. Cercetarea, care include date de la 6....

Un studiu recent, realizat de cercetătorii de la Mass General Brigham și publicat în revista Neurology, a investigat legătura dintre declinul cognitiv auto-raportat și acumularea de proteine tau în creier, un indicator al bolii Alzheimer. Studiul a inclus 675 de participanți fără simptome cognitive manifeste, dar considerați la ...

Un studiu recent publicat în Neuroscience & Biobehavioral Reviews propune un model multidimensional pentru a înțelege sentimentul de singurătate, descris ca o stare subiectivă și deranjantă determinată de lipsa conexiunilor sociale și dorința de relații mai satisfăcătoare. Singurătatea este influențată de factori genet...

Un studiu internațional coordonat de Universitatea Turku și Spitalul Universitar Turku din Finlanda a examinat efectele consumului regulat de cafeină asupra funcției dopaminei la pacienții cu boala Parkinson. Cercetările anterioare au indicat că un aport regulat de cafeină este asociat cu un risc redus de dezvoltare a bolii Parkinson, dar i...

Stimularea profundă a creierului este folosită pentru a trata condiții neurologice care afectează rețelele cerebrale extinse, cum ar fi epilepsia și boala Alzheimer. O alternativă posibil mai optimă ar putea fi stimularea multisenzorială, care este mai puțin invazivă și modulează rețelele cerebrale pe scară largă.Annabelle Singer, i...

Studiul recent realizat de Scripps Research introduce o metodă inovatoare pentru examinarea progresiei bolii Alzheimer prin analiza celulelor creierului unice, vii. Publicat în Advanced Science, studiul folosește o tehnică nouă care combină măsurarea activității electrice cu analiza proteinelor în neuronii individuali. Această ...

Axa intestin-creier, care implică sistemele nervos enteric și central, comunică prin mecanisme neurologice, imunologice și hormonale, influențând funcția cerebrală. Fitochimicalele, inclusiv polifenolii dietetici precum curcumina, cumarinele, acidul cinnamic, lignanii și flavonoidele, modulează microbiomul intestinal și îmbun...

Un nou studiu publicat în revista Biological Psychiatry: Cognitive Neuroscience and Neuroimaging evidențiază modul în care psilocibina, un compus prezent în ciupercile halucinogene, inițiază un model de hiperconectivitate cerebrală asociată cu modificările eului și sentimentele de „nemărginire oceanică”. Aces...

Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit că urolitina A, o substanță naturală găsită în rodii și alte fructe, poate îmbunătăți memoria și tratamentul bolii Alzheimer. Studiul a fost efectuat pe modele de șoareci cu Alzheimer, demonstrând că urolitina A poate atenua problemele de memorie și alte c...

Bolile prionice sunt boli degenerative care afectează unele mamifere și implică în principal deteriorarea creierului, dar pot afecta și alte organe. Aceste boli apar când proteinele anormale se pliază și se agregă, recrutând alte proteine prion să facă la fel, distrugând în cele din urmă sistemul nervos centr...

Un nou studiu realizat de o echipă de cercetare din patru instituții din zona Boston a utilizat modelarea computațională pentru a analiza detaliile fiziologice, anterior neglijate, pentru a oferi noi perspective despre modul în care ketamina își exercită efectele. Publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, ...

Tetraplegia cronică afectează grav funcția membrelor superioare din cauza leziunilor la nivelul segmentelor cervicale ale măduvei spinării. Studii preclinice au demonstrat că stimularea electrică a măduvei spinării poate restaura funcțiile neurologice când este aplicată direct pe segmentele spinale implicate. În cadrul unui s...

Studiul Australian Imaging, Biomarker și Lifestyle a investigat istoria naturală a bolii Alzheimer, de la debutul preclinic la apariția demenței, concentrându-se pe modul în care diverse comorbidități influențează incidența demenței Alzheimer (AD) și a deficitului cognitiv ușor (MCI) la populația în vârstă din ...

Cercetătorii au descoperit noi detalii despre modul în care anestezia generală funcționează în creier, conform unui studiu publicat în The Journal of Neuroscience. Deși anestezia generală este recunoscută pentru siguranța sa, mecanismele precise prin care aceste medicamente acționează în creier au rămas în m...

Descoperirea recentă a unui posibil microbiom al creierului deschide noi perspective în înțelegerea interacțiunii dintre microorganisme și sănătatea neurologică. Deși ideea că creierul ar putea avea propriul său microbiom a fost sugerată pentru prima dată în 2013, aceasta nu a fost larg acceptată din cauza convingerii...

Un studiu recent efectuat de cercetătorii de la Boston University Chobanian & Avedisian School of Medicine a identificat zece compuși capabili să reducă nivelurile de proteine prion patologice (PrPSc) în celulele infectate. Mai mult, acești compuși au demonstrat capacitatea de a preveni toxicitatea neuronală observată în cul...

Studiul recent publicat în revista GeroScience abordează legătura dintre proteinele insolubile și boli neurodegenerative precum Alzheimer, extinzând perspectivele asupra procesului de îmbătrânire normală, fără boli, unde are loc, de asemenea, acumularea proteinelor insolubile. Cercetările efectuate pe viermii Caenorh...

Tulburarea hipoactivă a dorinței sexuale (THDS) este definită ca lipsa persistentă a fanteziilor sexuale și a dorinței de activitate sexuală care provoacă suferință semnificativă sau dificultăți interpersonale. Descoperit pentru prima dată în 1980 și formal definit în 1987, THDS este diferită de condiții precum asexuali...

Un studiu recent condus de grupul de Neurobiotehnologie Moleculară și Celulară de la Institutul de Bioinginerie al Cataloniei (IBEC) și Universitatea din Barcelona a identificat un nou biomarker pentru boala Alzheimer în stadiile asimptomatice ale bolii. Molecula identificată este miR-519a-3p, un microARN care influențează direct expre...

Un studiu recent publicat în jurnalul Communications Biology a utilizat metabolomica la nou-născuți pentru a identifica markeri care ar putea prezice apariția tulburărilor din spectrul autismului (TSA). Studiul explorează interacțiunile dintre factorii genetici și de mediu și modul în care acestea contribuie la dezvoltarea TSA p...