Mucus în scaun

©

Autor: Dr. Blaj Carmen Ioana, Medic rezident Anatomie patologică

Mucusul este o substanţă cu o consistenţă gelatinoasă al cărei rol principal este de a proteja şi lubrifia ţesuturile şi organele sensibile ale organismului, inclusiv tubul digestiv. Cantitatea medie de mucus produsă zilnic de corpul uman este de aproximativ 1 litru. [1]

Ce este mucusul şi ce semnificaţie are prezenţa acestuia în scaun?

Mucusul este o substanţă obişnuită prezentă în corpul uman, cu o consistenţă vâscoasă şi culoare alb-gălbuie. Mucusul are rolul de a tapeta şi de a proteja mucoasa tractului digestiv, plămânii, sinusurile şi gâtul. În plămâni, mucusul are rolul de a reţine particulele străine inhalate. La nivelul tractului gastro-intestinal, mucusul protejează intestinul subţire şi colonul de acţiunea nocivă a substanţelor iritante şi a substanţelor acide din stomac, de reziduurile alimentare şi de potenţialii patogeni.

Mucusul în scaun reprezintă, de obicei, un semnal de alarmă, dar este bine de ştiut că prezenţa acestuia este fiziologică şi nu constituie un motiv de îngrijorare. În mod normal, cantitatea de mucus din scaun este redusă şi de obicei nu poate fi sesizat cu ochiul liber. Excesul acestei substanţe nu este dăunător, dar poate indica prezenţa unei boli, cel mai frecvent de origine inflamatorie. [2]

 

Ce alte simptome pot însoţi prezenţa mucusului în scaun?

Simptomele de însoţire depind de patologia în cauză şi pot fi digestive şi extra-digestive. Mucusul este însoţit de regulă, fie de diaree, fie de constipaţie.

Simptomele digestive pot fi reprezentate de dureri sau crampe abdominale, senzaţie de balonare, greţuri şi vărsături, peristaltism crescut. De asemenea, pot fi observate şi alte aspecte anormale ale scaunului, precum prezenţa sângelui, modificarea aspectului, consistenţei sau mirosului acestuia.

Simptomele extradigestive constau în febră, astenie, anxietate, mialgii, dureri articulare, cefalee şi pot indica, deseori, prezenţa unei afecţiuni inflamatorii sistemice. [3]

 

Care sunt posibilele cauze ale prezenţei mucusului în scaun?

La originea mucusului în scaun stau, de cele mai multe ori, procesele inflamatorii ale sistemului digestiv. Pe lângă acestea, cauze posibile pot fi şi multiplicarea excesivă a unor bacterii, modificările în dieta obişnuită, inclusiv suplimentele alimentare sau diferite alergii alimentare. [4]

Afecţiunile digestive cele mai frecvente ce se manifestă prin producţie şi eliminare crescută de mucus sunt:

• colita ulcerativă: este o boală inflamatorie intestinală, localizată la nivelul colonului, ce afectează constant şi rectul; presupune existenţa unor leziuni ulcerate, care sângerează; afecţiunea se extinde într-o manieră continuă, astfel încât nu există zone de mucoasă sănătoasă în porţiunea de intestin afectată; [5] 
• boala Chron: face parte tot din categoria bolilor inflamatorii intestinale; boala afectează mai frecvent intestinul subţire decât colonul, dar poate fi localizată la orice nivel al tubului digestiv, inclusiv mucoasa cavităţii orale; leziunile sunt discontinue, existând porţiuni de intestin cu mucoasă sănătoasă; complicaţii frecvente ale bolii sunt stenozele şi fistulele digestive; [6] 
• boala celiacă (cunoscută şi sub denumirea de enteropatie glutenică); 
  
• sindromul de intestin iritabil: este o patologie funcţională a sistemului digestiv, care afectează predominant femeile şi nu presupune existenţa leziunilor la nivelul mucoasei intestinale; simptomele includ dureri abdominale, senzaţie de balonare şi alternarea episoadelor de diaree cu cele de constipaţie; în contextul acestei afecţiuni, prezenţa mucusului nu este un semn de alarmă şi nu indică o problemă majoră de sănătate; [7] 
• diverse infecţii, de origine virală (astrovirus, rotavirus), bacteriană (Salmonella, Campylobacter) sau parazitară (Giardia). 
  

 

Alte cauze, mai rare, sunt reprezentate de:

• intoleranţe digestive: în special intoleranţa la lactoză; mai pot fi incriminate şi malabsorbţia fructozei sau alte alergii alimentare; 
  
• multiplicare bacteriană excesivă: are loc la nivelul intestinului subţire şi apare în cadrul unor afecţiuni precum malabsorbţia fructozei sau diabet; 
  
• tumori cu localizare la nivelul tractului digestiv, polipi la nivelul intestinului sau colonului;
  
• obstrucţie intestinală: poate fi cauzată de o bridă sau de o tumoră, de un fecalom sau de o poziţie anormală a intestinelor; 
  
• fisuri anale sau fistule (comunicări anormale între diverite organe sau ţesuturi); 
  
• hemoroizi, în special cei interni; [8] 
• diverticulita (inflamaţia unei formaţiuni sacciforme la nivelul intestinului, ce apare în special în cazul persoanelor ce suferă de constipaţie); 
  
• proctita: reprezintă inflamaţia rectului, cauzată de boli cu transmitere sexuală, radioterapie, boli inflamatorii intestinale sau infecţii de origine alimentară; [2] 
• afecţiuni pancreatice, cum ar fi tumorile papilare mucinoase sau mucoviscidoza.  
•  

Care sunt investigaţiile necesare?

Investigarea cauzelor ce pot produce apariţia mucusului în scaun presupune, în primul rând o anamneză detaliată. Este importantă cunoaşterea momentului când a fost observată prezenţa mucusului în scaun, dacă există sau nu simptome asociate, prezenţa sau absenţa durerii, care sunt factorii declanşatori sau cei ce ameliorează afecţiunea, modificările recente în dieta pacientului şi medicaţia pacientului, dacă este cazul. Examenul clinic amănunţit va include şi măsurarea temperaturii.

Examenul scaunului va urmări:

• identificarea eventualelor hemoragii oculte (simptom ce poate indica existenţa unei tumori digestive); 
  
• examinarea microscopică, pentru a putea evidenţia prezenţa unor paraziţi;
  
• coprocultura.
  

 

Analizele de sânge presupun realizarea unei hemoleucograme şi determinarea nivelului reactanţilor de fază acută (VSH, CRP) pentru investigarea unui sindrom inflamator.

 

Investigaţiile imagistice utile în aceste cazuri sunt reprezentate de tranzitul baritat şi de colonoscopie (având o precizie mai mare). [9]

Care sunt semnalele de alarmă?

Elementele de gravitate sunt reprezentate de:

• sângerări rectale;
  
• prezenţa puroiului în scaun;
  
• dureri abdominale nocturne;
  
• scădere ponderală;
  
• anemie;
  
• febră ridicată;
  
• apărare sau contractură abdominală.
  
  

În oricare dintre aceste situaţii este indicată efectuarea unei colonoscopii. [10]

Care sunt metodele de tratament şi când sunt necesare acestea?

După ce diagnosticul a fost stabilit, unele situaţii pot impune urmarea unui tratament, conform indicaţiilor medicului.

Câteodată pot fi necesare doar schimbări ale stilului de viaţă şi respectarea unor măsuri igieno-dietetice ce constau în: hidratare corespunzătoare, aport suficient de fibre alimentare, carbohidraţi şi grăsimi. Sunt indicate, de asemenea, introducerea în dietă a alimentelor bogate în probiotice (iaurturi) sau a suplimentelor probiotice. [11]

Este necesară eliminarea din dietă a alimentelor procesate sau picante şi a băuturilor ce conţin cofeină. [12]

Tratamentul medicamentos va fi adaptat în funcţie de afecţiunea de fond şi se impune în cazul unor boli cronice precum sindromul de intestin iritabil, mucoviscidoza, boala Chron şi colita ulcerativă.

 

Când ar trebui să ne adresăm medicului?

Este necesară consultarea unui specialist atunci când simptomele sunt deranjante sau în prezenţa unei cantităţi crescute de mucus. De asemenea, prezenţa sângelui în scaun sau a oricăruia din semnele de alarmă expuse mai sus impun adresarea la medic, deoarece pot fi semnele unei afecţiuni grave.